Interviu Newsmaker: Cineva dorește să creeze un colaps de combustibil și să-l folosească în scopuri politice.

Situația privind prețurile la combustibil pe piața din Republica Moldova este, de fapt, mult mai complexă decât se vede la suprafață. Mai mult ca atât, problema adevărată ar consta în faptul că „Cineva dorește să creeze un adevărat colaps de combustibil în Republica Moldova și să-l folosească în scopuri politice.” Cel puțin asta reiese din declarațiile oferite de șeful companiei Bemol, Rafik Aliyev, oferite în cadrul unui interviu pentru Newsmaker.

Mai mult ca atât, acesta nu se declară contra plafonării prețurilor la combustibili de către Agenția Națională pentru Reglementare în Eneergetică.

În declarațiile sale, Rafik Aliyev amintește despre faptul „în anul 2015 s-a insistat asupra faptului ca agricultorii și companiile de transport să poată importa combustibil de sine stătător. Li s-a oferit permisiunea de a o face, fără a deține o licență în acest sent.

„De ce atunci agricultorii continuă să sufere din cauza prețului ridicat la combustibili? Cine a primit beneficiu din legea adoptată în 2015?”, se întreabă Rafik Aliyev.

În urma acestei legi, anumiți agricultori și companii de transport achiziționează combustibil la preț en-gros cu pretextul utilizării pentru activitatea gospodărească, dar, casându-l, alimentează tot satul, neachitând TVA, așa cum o fac companiile petroliere.

Valoarea TVA pentru o tonă de combustibil vândută la benzinării este de 600 de lei.

„Și banii ajung în buzunar?”, întreabă reporterul Newsmaker.

Cineva are mult de căștigat de la asta. Cu ajutorul acestei legi, multe companii au fost scoase de sub supraveghere, sunt angajate în vânzarea de combustibil în afara pieței reglementate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Suntem pentru orice legi normale, dar pentru ca acestea să funcționeze. Conform legii anterioare, când ANRE a plafonat prețurile pentru produsele petroliere, guvernul a contestat deciziile ANRE de mai multe ori și, sub riscul de a merge în instanță, legea a fost suspendată. Legea nu a funcționat. Dar suntem cu ambele mâini pentru ca ANRE să stabilească prețurile.

Explicând motivul pentru care este PRO plafonării prețurilor la combustibili, Rafik Aliyev a explicat următoarele:

Pentru că prețul va crește oricum. Dolarul crește, cotațiile cresc, criza pandemiei se termină, economia începe să-și revină. Anul viitor acciza va fi majorată. Dar când prețul va crește, toți îi vor întreba pe ANRE, nu pe noi.

Nu a existat necesitatea economică de a schimba legea. Cineva dorește cu adevărat să creeze un colaps de combustibil în Moldova și să-l folosească în scopuri politice.

Newsmaker: „Așa credeți?

Rafik Aliyev: Mi-aș dori foarte mult să mă înșel.”

Cu referire la prețuri, Aliyev a prezentat Newsmaker următoarele calcule de stabilire a prețurilor la combustibili:

În primul trimestru al anului 2019, benzina a costat 18,8 lei pe litru, în primul trimestru al anului 2020 – 18,3 lei, iar în primul trimestru al anului 2021 – 17,8 lei. A crescut prețul? Nu. A scăzut.

Newsmaker: De acord. Dar, având în vedere venitul în scădere din cauza crizei, acum este scump pentru majoritatea șoferilor. Mai mult, prețul continuă să crească.

Înțelegem perfect acest lucru, dar nu putem influența prețul pe piața mondială.

Aruncați o privire. În 2019, acciza a fost de 5414 lei pe tonă, în 2020 a crescut la 5960 lei pe tonă, sau plus 50 de bani pe litru. În 2021, acciza a crescut la 6496 lei pe tonă, sau un alt plus 49 de bani pe litru. Adică, în doi ani, doar din cauza accizei, costul benzinei a crescut cu lei.

Cine a ridicat prețul la combustibili? Statul, sub forma accizei.

Acum să ne uităm la cotațiile de combustibil. În 2019, în primele trei luni, prețul de achiziție a fost de 537 USD pe tonă, în 2020 – 491 USD pe tonă și în 2021 – 550 USD pe tonă.

În 2019, dolarul valora 17,2 lei, în 2020 – 17,6 lei, în 2021 – 17,5 lei. Datorită diferenței de curs valutar, prețul de achiziție al benzinei în 2020 și 2021 este în creștere cu 1%.

Care este ponderea prețului de import în prețul afișat pe panourile benzinăriilor?

Să calculăm. 550 USD – prețul mediu al combustibilului în primul trimestru. Înmulțind cu 17,5 lei, obținem 9625 lei – acesta este prețul de achiziție pe tonă.

Încă 6496 lei – acciză. Plus 20% TVA – 3224 lei.

TVA împreună cu acciza este de 9720 – mai mult decât prețul de achiziție în sine.

Și asta este doar importul. În medie, 600 de lei pe tonă – TVA la comercializarea cu amănuntul. Și aceasta este doar o parte din impozite.

De asemenea, plătim pentru licență, taxa locală, taxa rutieră, taxa de mediu.

Astfel, reiese că prețul de achiziție al combustibilului este mai mic cu cel puțin 10% decât valoarea taxelor aplicate.

Dacă unele taxe sunt excluse sau moneda națională devine mai puternică, atunci prețul va scădea imediat.

#Rafik Aliyev #Newsmaker #Bemol #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții