Interviu Newsmaker: Cineva dorește să creeze un colaps de combustibil și să-l folosească în scopuri politice.

29 Apr. 2021, 12:17
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
29 Apr. 2021, 12:17 // Interviu //  MD Bani

Situația privind prețurile la combustibil pe piața din Republica Moldova este, de fapt, mult mai complexă decât se vede la suprafață. Mai mult ca atât, problema adevărată ar consta în faptul că „Cineva dorește să creeze un adevărat colaps de combustibil în Republica Moldova și să-l folosească în scopuri politice.” Cel puțin asta reiese din declarațiile oferite de șeful companiei Bemol, Rafik Aliyev, oferite în cadrul unui interviu pentru Newsmaker.

Mai mult ca atât, acesta nu se declară contra plafonării prețurilor la combustibili de către Agenția Națională pentru Reglementare în Eneergetică.

În declarațiile sale, Rafik Aliyev amintește despre faptul „în anul 2015 s-a insistat asupra faptului ca agricultorii și companiile de transport să poată importa combustibil de sine stătător. Li s-a oferit permisiunea de a o face, fără a deține o licență în acest sent.

„De ce atunci agricultorii continuă să sufere din cauza prețului ridicat la combustibili? Cine a primit beneficiu din legea adoptată în 2015?”, se întreabă Rafik Aliyev.

În urma acestei legi, anumiți agricultori și companii de transport achiziționează combustibil la preț en-gros cu pretextul utilizării pentru activitatea gospodărească, dar, casându-l, alimentează tot satul, neachitând TVA, așa cum o fac companiile petroliere.

Valoarea TVA pentru o tonă de combustibil vândută la benzinării este de 600 de lei.

„Și banii ajung în buzunar?”, întreabă reporterul Newsmaker.

Cineva are mult de căștigat de la asta. Cu ajutorul acestei legi, multe companii au fost scoase de sub supraveghere, sunt angajate în vânzarea de combustibil în afara pieței reglementate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Suntem pentru orice legi normale, dar pentru ca acestea să funcționeze. Conform legii anterioare, când ANRE a plafonat prețurile pentru produsele petroliere, guvernul a contestat deciziile ANRE de mai multe ori și, sub riscul de a merge în instanță, legea a fost suspendată. Legea nu a funcționat. Dar suntem cu ambele mâini pentru ca ANRE să stabilească prețurile.

Explicând motivul pentru care este PRO plafonării prețurilor la combustibili, Rafik Aliyev a explicat următoarele:

Pentru că prețul va crește oricum. Dolarul crește, cotațiile cresc, criza pandemiei se termină, economia începe să-și revină. Anul viitor acciza va fi majorată. Dar când prețul va crește, toți îi vor întreba pe ANRE, nu pe noi.

Nu a existat necesitatea economică de a schimba legea. Cineva dorește cu adevărat să creeze un colaps de combustibil în Moldova și să-l folosească în scopuri politice.

Newsmaker: „Așa credeți?

Rafik Aliyev: Mi-aș dori foarte mult să mă înșel.”

Cu referire la prețuri, Aliyev a prezentat Newsmaker următoarele calcule de stabilire a prețurilor la combustibili:

În primul trimestru al anului 2019, benzina a costat 18,8 lei pe litru, în primul trimestru al anului 2020 – 18,3 lei, iar în primul trimestru al anului 2021 – 17,8 lei. A crescut prețul? Nu. A scăzut.

Newsmaker: De acord. Dar, având în vedere venitul în scădere din cauza crizei, acum este scump pentru majoritatea șoferilor. Mai mult, prețul continuă să crească.

Înțelegem  perfect acest lucru, dar nu putem influența prețul pe piața mondială.

Aruncați o privire. În 2019, acciza a fost de 5414 lei pe tonă, în 2020 a crescut la 5960 lei pe tonă, sau plus 50 de bani pe litru. În 2021, acciza a crescut la 6496 lei pe tonă, sau un alt plus 49 de bani pe litru. Adică, în doi ani, doar din cauza accizei, costul benzinei a crescut cu lei.

Cine a ridicat prețul la combustibili? Statul, sub forma accizei.

Acum să ne uităm la cotațiile de combustibil. În 2019, în primele trei luni, prețul de achiziție a fost de 537 USD pe tonă, în 2020 – 491 USD pe tonă și în 2021 – 550 USD pe tonă.

În 2019, dolarul valora 17,2 lei, în 2020 – 17,6 lei, în 2021 – 17,5 lei. Datorită diferenței de curs valutar, prețul de achiziție al benzinei în 2020 și 2021 este în creștere cu 1%.

Care este ponderea prețului de import în prețul afișat pe panourile benzinăriilor?

Să calculăm. 550 USD – prețul mediu al combustibilului în primul trimestru. Înmulțind cu 17,5 lei, obținem 9625 lei – acesta este prețul de achiziție pe tonă.

Încă 6496 lei – acciză. Plus 20% TVA – 3224 lei.

TVA împreună cu acciza este de 9720 – mai mult decât prețul de achiziție în sine.

Și asta este doar importul. În medie, 600 de lei pe tonă – TVA la comercializarea cu amănuntul. Și aceasta este doar o parte din impozite.

De asemenea, plătim pentru licență, taxa locală, taxa rutieră, taxa de mediu.

Astfel, reiese că prețul de achiziție al combustibilului este mai mic cu cel puțin 10% decât valoarea taxelor aplicate.

Dacă unele taxe sunt excluse sau moneda națională devine mai puternică, atunci prețul va scădea imediat.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău