Iohannis după întânirea cu Maia Sandu: Noi nu vom ceda. Moldova nu e singură în faţa provocărilor Rusiei

23 Feb. 2023, 16:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 16:02 // Actual //  bani.md

România rămâne deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, spune Klaus Iohannis, în timpul unei declaraţii susţinute alătuiri de Maia Sandu: „Noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări”.

„România şi Republica Moldova au relaţii cu totul speciale – cu fiecare zi mai solide! Împărtăşim o comunitate de limbă, cultură şi istorie şi am construit împreună o colaborare extrem de deschisă, sinceră şi eficientă. Parcurgem o perioadă de crize de proporţii istorice, crize într-un mediu de securitate care s-a deteriorat dramatic, aş putea să spun, în ultimele 12 luni. Cu exact un an în urmă, Rusia se pregătea să invadeze Ucraina şi să înceapă un război ilegal şi sângeros, marcat de atrocităţi nemaivăzute de multă vreme pe continentul european, împotriva poporului ucrainean”, spune Klaus Iohannis.

El arată că a fost un an extrem de dificil şi pentru Republica Moldova, stat care a fost afectat profund şi direct de consecinţele acestui război.

„Liderii Republicii Moldova şi cetăţenii săi s-au ridicat însă la înălţimea provocărilor pe care alţii le-ar fi considerat probabil insurmontabile. V-aţi confruntat cu o criză energetică profundă, inflaţie galopantă, un număr foarte mare de refugiaţi, dezechilibre economice masive cauzate de războiul dus la hotarele dumneavoastră şi atacuri hibride deosebit de agresive din exterior, menite să deraieze cursul european ales de cetăţenii Republicii Moldova. Toate acestea, precum şi alte provocări similare venite pe un fond de vulnerabilităţi preexistente au fost gestionate cu calm, profesionalism şi curaj exemplare de către autorităţile proeuropene de la Chişinău. (…) România rămâne, totodată, deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, care, iată, se intensifică la împlinirea unui an de război. Tentativele de destabilizare sunt susţinute de intensificarea propagandei pro-ruse, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei şi diminuarea unităţii şi solidarităţii noastre. Dar noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări. Este poziţia noastră permanentă, clară şi fermă”, adaugă Iohannis.

El precizează că România va continua să sprijine „în mod ferm respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional”.

„Sprijinim abordarea dumneavoastră responsabilă faţă de dosarul transnistrean. Urmărim, totodată, imperativul consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa tuturor ameninţărilor din exterior, atât prin efortul nostru direct, în plan bilateral, cât şi prin instrumentele de care dispun Uniunea Europeană şi NATO. De altfel, încă de la declanşarea, în urmă cu un an, a invaziei ruseşti împotriva Ucrainei, România a acţionat prompt şi hotărât nu doar în sprijinul Ucrainei, dar şi în cel al Republicii Moldova. În plan bilateral, după 24 februarie 2022, România a oferit Republicii Moldova combustibil, sprijin bugetar direct, energie electrică – între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova. Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău este utilizat pentru transportul comercial de gaz către Republica Moldova, un factor esenţial în construirea independenţei energetice a Chişinăului. În aceste vremuri foarte complicate, cu provocări şi riscuri de securitate tot mai complexe la adresa Republicii Moldova şi a regiunii noastre, este necesar – şi o să acţionăm împreună în acest sens – să fim tot mai aproape, tot mai uniţi. Vom merge pe acest drum! Aşa cum am spus, avem o comunitate de limbă, cultură şi istorie, dar şi un viitor comun, iar această comunitate trebuie să fie tot mai puternică şi tot mai unită”, încheie Iohannis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.