Iohannis după întânirea cu Maia Sandu: Noi nu vom ceda. Moldova nu e singură în faţa provocărilor Rusiei

23 Feb. 2023, 16:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 16:02 // Actual //  bani.md

România rămâne deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, spune Klaus Iohannis, în timpul unei declaraţii susţinute alătuiri de Maia Sandu: „Noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări”.

„România şi Republica Moldova au relaţii cu totul speciale – cu fiecare zi mai solide! Împărtăşim o comunitate de limbă, cultură şi istorie şi am construit împreună o colaborare extrem de deschisă, sinceră şi eficientă. Parcurgem o perioadă de crize de proporţii istorice, crize într-un mediu de securitate care s-a deteriorat dramatic, aş putea să spun, în ultimele 12 luni. Cu exact un an în urmă, Rusia se pregătea să invadeze Ucraina şi să înceapă un război ilegal şi sângeros, marcat de atrocităţi nemaivăzute de multă vreme pe continentul european, împotriva poporului ucrainean”, spune Klaus Iohannis.

El arată că a fost un an extrem de dificil şi pentru Republica Moldova, stat care a fost afectat profund şi direct de consecinţele acestui război.

„Liderii Republicii Moldova şi cetăţenii săi s-au ridicat însă la înălţimea provocărilor pe care alţii le-ar fi considerat probabil insurmontabile. V-aţi confruntat cu o criză energetică profundă, inflaţie galopantă, un număr foarte mare de refugiaţi, dezechilibre economice masive cauzate de războiul dus la hotarele dumneavoastră şi atacuri hibride deosebit de agresive din exterior, menite să deraieze cursul european ales de cetăţenii Republicii Moldova. Toate acestea, precum şi alte provocări similare venite pe un fond de vulnerabilităţi preexistente au fost gestionate cu calm, profesionalism şi curaj exemplare de către autorităţile proeuropene de la Chişinău. (…) România rămâne, totodată, deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, care, iată, se intensifică la împlinirea unui an de război. Tentativele de destabilizare sunt susţinute de intensificarea propagandei pro-ruse, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei şi diminuarea unităţii şi solidarităţii noastre. Dar noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări. Este poziţia noastră permanentă, clară şi fermă”, adaugă Iohannis.

El precizează că România va continua să sprijine „în mod ferm respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional”.

„Sprijinim abordarea dumneavoastră responsabilă faţă de dosarul transnistrean. Urmărim, totodată, imperativul consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa tuturor ameninţărilor din exterior, atât prin efortul nostru direct, în plan bilateral, cât şi prin instrumentele de care dispun Uniunea Europeană şi NATO. De altfel, încă de la declanşarea, în urmă cu un an, a invaziei ruseşti împotriva Ucrainei, România a acţionat prompt şi hotărât nu doar în sprijinul Ucrainei, dar şi în cel al Republicii Moldova. În plan bilateral, după 24 februarie 2022, România a oferit Republicii Moldova combustibil, sprijin bugetar direct, energie electrică – între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova. Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău este utilizat pentru transportul comercial de gaz către Republica Moldova, un factor esenţial în construirea independenţei energetice a Chişinăului. În aceste vremuri foarte complicate, cu provocări şi riscuri de securitate tot mai complexe la adresa Republicii Moldova şi a regiunii noastre, este necesar – şi o să acţionăm împreună în acest sens – să fim tot mai aproape, tot mai uniţi. Vom merge pe acest drum! Aşa cum am spus, avem o comunitate de limbă, cultură şi istorie, dar şi un viitor comun, iar această comunitate trebuie să fie tot mai puternică şi tot mai unită”, încheie Iohannis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.