Ion Chicu – Portret de candidat

Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, este un alt candidat care a intrat în cursa pentru prezidențiale. Politicianul s-a născut la 28 februarie 1972 în satul Pîrjolteni din raionul Călărași. Este căsătorit și are trei copii. Fostul premier vorbește limba română, rusă, engleză și franceza.

Între anii 1989 și 1994, Chicu și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Cariera și-a pornit-o tot la ASEM, din 1994 și până în 1996, acolo unde a fost lector universitar. A trecut în anul 2005 în politica țării, fiind consilier al prim-ministrului Zinaida Greceanîi. A deținut și funcția de viceprim-ministru al finanțelor, membru al Consiliului de Administrație al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar ulterior a revenit la Guvern. Din aprilie 2008 până la septembrie 2009 a fost consilier principal de stat al prim-ministrului Zinaida Greceanîi pe domeniile economic și relații externe. Din decembrie 2018 până în iunie 2019 a ocupat funcția de ministru al finanțelor, iar ulterior consilier prezidențial al lui Igor Dodon în domeniul finanțelor publice. La 14 noiembrie 2019, Chicu a fost învestit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. A demisionat la data de 23 decembrie 2020.

Câteva luni mai târziu, Ion Chicu creează Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM). Congresul de constituire a PDCM a avut loc la 14 aprilie 2021, iar în funcția de președinte al formațiunii fiind ales chiar el.

În declarația de avere și interese personale, depusă pentru anul 2023, Ion Chicu indică că a ridicat un salariu de puțin peste 42.000 lei de la „Cahulpan SA”, cea mai mare fabrică de pâine din sudul țării. De la PDCM, în 2023, Chicu a ridicat peste 35.000 de lei salariu. Familia Chicu a mai obținut cumulativ peste 150.000 de lei de la două companii. Este vorba de „SC Imunotehnomed” și „SRL Sono Med Expert”. Familia Chicu mai deține trei terenuri, unul dintre care a fost obținut în 1994 drept moștenire. Fostul premier deține cote părți dintr-un apartament, o casă și o vilă. Casa de locuit de 40 m.p. este o moștenire. Liderul PDCM, în declarația pe avere din 2023, a indicat că are un automobil de model Audi, achiziționat în același an, cu 430.000 lei. Candidatul indică și două donații, una de la Ion Iaconi în valoare de 30.000 lei, iar alta de 100.000 lei de la Ruslan Flocea.

Familia Chicu are datorii de 840.000 lei, după ce a contractat un credit la „Moldindconbank SA”, dar și de la o persoană fizică, a cărui nume nu a fost indicat.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#candidatul PDCM #alegeri prezidentiale #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.