Iranul continuă cooperarea militară cu Rusia. Țara asiatică cumpără avioane de luptă Suhoi Su-35

11 Mart. 2023, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 18:01 // Actual //  bani.md

Iranul a anunţat că a finalizat cu Rusia un contract de achiziţionare a unor avioane de luptă Suhoi Su-35, a indicat o agenţie de presă oficială, în pofida avertismentelor SUA împotriva cooperării militare între Teheran şi Moscova, transmite AFP.

”După ridicarea embargoului ONU asupra cumpărării de arme convenţionale în octombrie 2020, Iranul a finalizat contractul pentru achiziţionarea unor avioane de luptă Suhoi Su-35”, a indicat Irna, citând reprezentanţa Republicii islamice de pe lângă Naţiunile Unite.

Agenţia nu a furnizat mai multe detalii despre contract, dar Iranul şi Rusia poartă discuţii de mai mulţi pentru livrarea către Teheran a unor avioane de luptă ruseşti.

SUA, inamicul declarat al Iranului, ameninţă cu sancţiuni grele orice ţară care face comerţ cu forţele iraniene, în special Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, plasată pe lista neagră cu organizaţii teroriste.

Paralel, Washingtonul îşi exprimă îngrijorarea faţă de ”periculoasa” escaladare a cooperării militare între Iran şi Rusia, Teheranul fiind acuzat că furnizează drone utilizate în Ucraina, ceea ce Iranul dezminte.

Aparatele ”Suhoi Su-35 sunt acceptabile din punct de vedere tehnic pentru Iran, iar Rusia a anunţat că este pregătită să le vândă Republicii islamice”, a anunţat Irna.

Ministrul iranian al apărării, Mohammad-Reza Ashtiani, a indicat luni că Teheranul ”îşi continuă cumpărarea” de Suhoi Su-35, dar ”încă nu a primit echipamentul”.

Forţele aeriene iraniene au deja în dotare circa 300 de avioane de luptă ruseşti (MiG-29 şi Su-25), chinezeşti (F-7), americane (F-4, F-5 şi F-14) şi franceze (Mirage F-1), precum şi câteva „Saeqeh”, o versiune iraniană a avionului F-5 american, potrivit experţilor.

Teheranul şi Moscova au încheiat în 2007 un contract pentru livrarea sistemului antirachetă S-300 rusesc, dar în 2010 Moscova a suspendat vânzarea, din cauza aplicării unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU împotriva programului nuclear iranian.

În 2015, cu puţin timp înaintea de încheierea unui acord internaţional asupra programului nuclear iranian, Moscova a autorizat din nou livrarea unor sisteme S-300. Ministerul iranian al Apărării a declarat în mai 2016 că ţara sa este de acum ”în posesia sistemului strategic S-300”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.