China a intermediat împăcarea dintre Iran și Arabia Saudită. Implicațiile la nivel mondial ale prieteniei 

11 Mart. 2023, 11:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 11:51 // Actual //  bani.md

Puterile regionale Iran și Arabia Saudită au convenit vineri, 10 martie, să-și restabilească legăturile și să-și redeschidă misiunile diplomatice într-un anunț surprinzător, intermediat de China, care ar putea avea implicații ample în Orientul Mijlociu.

Într-o declarație trilaterală, Iranul majoritar șiit și Arabia Saudită majoritar sunnită au declarat că vor redeschide ambasadele și misiunile în termen de două luni și vor implementa acordurile de securitate și cooperare economică semnate cu mai bine de 20 de ani în urmă.

Riadul a întrerupt relațiile cu Teheranul după ce protestatarii iranieni au atacat misiunile diplomatice saudite în 2016, în urma execuției în Arabia Saudită a veneratului cleric șiit Nimr al-Nimr, acesta fiind doar unul dintr-o serie de divergențe între cei doi rivali musulmani de lungă durată.

Anunțul de vineri, care vine după cinci zile de discuții neanunțate anterior, la Beijing și mai multe runde de dialog în Irak și Oman, limitează o realiniere mai amplă și eforturile de a reduce tensiunile din regiune.

„În urma discuțiilor, Republica Islamică Iran și Regatul Arabiei Saudite au convenit să reia relațiile diplomatice și să redeschidă ambasadele și misiunile în termen de două luni”, se arată în declarația comună, care a fost publicată de presa oficială a ambelor țări.

Destinderea dintre Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, și Iran, un paria pentru guvernele occidentale în privința activităților sale nucleare, are potențialul de a remodela relațiile într-o regiune caracterizată de turbulențe de decenii.

Iranul și Arabia Saudită susțin părți rivale în mai multe zone de conflict, inclusiv Yemen, unde rebelii huthi sunt susținuți de Teheran, iar Riad conduce o coaliție militară care sprijină guvernul. Cele două țări luptă pentru influența și în Siria, Liban și Irak.

„Pregătește scena pentru ca cele două superputeri ale regiunii să înceapă să-și rezolve diferențele”, a spus Dina Esfandiary de la International Crisis Group, citată de AFP.

„Potențialul dezavantaj al acestui lucru este că, dacă ele sunt cele care împart regiunea și rezolvă lucrurile între ele, începi să pierzi din vedere contextele și nemulțumirile regionale, care ar putea fi problematice”.

Ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian a salutat apropierea și a spus că Teheranul va „pregăti activ alte inițiative regionale”.

„Revenirea la relațiile normale dintre Teheran și Riad oferă mari oportunități celor două țări, regiunii și lumii musulmane”, a scris el pe Twitter.

Șeful diplomației Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a spus că acordul provine din preferința regatului pentru „soluții politice și dialog”, o abordare pe care vrea să o vadă să devină normă în regiune.
Casa Albă a salutat acordul, dar a spus că rămâne de văzut dacă iranienii „își vor îndeplini obligațiile”.

De asemenea, Franța a salutat această mișcare, spunând că este în favoarea dialogului, dar a îndemnat Iranul să „renunțe la acțiunile sale destabilizatoare”.

Șeful ONU, Antonio Guterres, a salutat anunțul și a spus că rămâne gata să „își folosească bunele oficii pentru a promova în continuare dialogul regional”.

„Relațiile de bună vecinătate dintre Iran și Arabia Saudită sunt esențiale pentru stabilitatea regiunii Golfului”, a spus el prin purtătorul de cuvânt.

Consecintele acordului

Repercusiunile acordului vor fi resimţite în Yemen, unde guvernul, susţinut de o coaliţie militară condusă de Arabia Saudită, luptă cu rebelii houthi susţinuţi de Iran din 2015. Începând de sâmbătă, la Geneva urmează să aibă loc discuţii între guvern şi rebelii houthi cu privire la un posibil schimb de prizonieri.

În schimbul restabilirii legăturilor cu Riadul, ”este foarte probabil ca Iranul să se fi angajat să facă presiuni asupra aliaţilor săi din Yemen pentru a fi mai cooperanţi în vederea rezolvării conflictului din această ţară”, a estimat Ibish. El a avertizat însă că „nu ştim încă ce compromisuri s-au făcut în culise”.
Prin restabilirea legăturilor cu Iranul, Arabia Saudită pare să urmărească o vastă ofensivă diplomatică, care a determinat-o deja să se apropie de Qatar şi Turcia.

Pentru unii experţi, lipsa de progres în dosarul nuclear iranian, acordul din 2015 fiind muribund de la ieşirea unilaterală a SUA în 2018, determină Arabia Saudită să se repoziţioneze pentru a se asigura că Teheranul nu depăşeşte nişte linii roşii.
„Cum tensiunile dintre Iran şi Statele Unite nu se domolesc, Arabia Saudită ştie că va trebui să joace un rol mai proactiv în gestionarea relaţiilor sale cu Iranul”, notează Torbjorn Soltvedt de la firma de informaţii privind riscurile Verisk Maplecroft.

Potrivit lui Aron Lund, membru al think tank-ului Century International, Siria ar putea fi următorul pas în această strategie diplomatică saudită. Regatul saudit a rupt legăturile cu Damascul în 2012, la un an după izbucnirea războiului civil în Siria, în special din cauza legăturilor strânse dintre regimul lui Bashar al-Assad şi cel de la Teheran. Restabilirea legăturilor dintre Riad şi Teheran ar putea duce, prin urmare, la o „apropiere între Arabia Saudită şi Siria”, spune Lund.

China, o nouă provocare pentru SUA în Orientul Mijlociu

Apropierea dintre Teheran şi Riad consacră şi rolul de prim plan pe care China doreşte să îl ocupe în Orientul Mijlociu, potrivit analiştilor. În pofida angajamentului său tot mai mare în regiune, cu o vizită în decembrie a preşedintelui chinez Xi Jinping la Riad, China era percepută ca fiind reticentă în a se implica în dosarele spinoase din Orientul Mijlociu. Acordul Teheran-Riad arată însă că Beijingul este pregătită să joace un rol de lider în regiune,”o victorie diplomatică pentru China şi o ruptură semnificativă faţă de abordarea regională pe care a adoptat-o până acum”, subliniază Jonathan Fulton de la Consiliul Atlantic. O schimbare de paradigmă, care urmăreşte, printre altele, „contestarea dominaţiei Statelor Unite în Orientul Mijlociu”, consideră el.

În opinia lui Hussein Ibish, preşedintele american Joe Biden va fi totuşi sensibil la stabilitatea pe care acest acord o va aduce regiunii. Şi aceasta deoarece „administraţia Biden a deschis calea subliniind necesitatea urgentă de a promova diplomaţia în gestionarea conflictelor din Orientul Mijlociu, în special în regiunea Golfului”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Sept. 2026, 15:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede simplificarea și accelerarea procedurilor pentru proiectele de producere a energiei din surse regenerabile. Noile reguli ar urma să reducă semnificativ timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor și avizelor, inclusiv pentru panouri fotovoltaice și instalații de autoconsum.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, pentru centralele mari termenul maxim de autorizare va fi de 24 de luni, iar pentru instalațiile cu o capacitate de până la 150 kW – de cel mult 12 luni.

Procedurile vor fi și mai rapide în zonele desemnate pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă, unde autorizarea ar urma să dureze maximum 12 luni.

Pentru instalațiile destinate autoconsumului, inclusiv cele montate pe clădiri, termenul maxim va fi de trei luni. În cazul panourilor fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și al pompelor de căldură de mică putere, autorizațiile ar urma să fie obținute în cel mult o lună.

Și modernizarea centralelor existente va putea fi făcută mai rapid. Dacă instalația se află într-o zonă de accelerare și capacitatea nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în maximum 30 de zile.

O altă noutate este crearea unei platforme digitale unice pentru proiectele de energie regenerabilă. Dezvoltatorii ar urma să poată găsi într-un singur punct actele permisive, avizele, aprobările și deciziile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea centralelor. În prezent, procedurile presupun interacțiunea cu mai multe instituții și platforme.

Proiectul prevede și desemnarea unor zone de accelerare pentru energia regenerabilă, selectate cu prioritate în funcție de disponibilitatea terenurilor și infrastructurii existente și de impactul asupra mediului. Teritoriile în care asemenea proiecte ar putea provoca un impact de mediu considerat inacceptabil vor fi excluse.

Guvernul urmează să creeze și o infrastructură națională de date spațiale privind resursele energetice. Aceasta va include informații despre potențialul de producere a energiei regenerabile și despre terenurile și apele disponibile pentru dezvoltarea centralelor și a infrastructurii de rețea și stocare.

Noile prevederi vor viza și clădirile. Autoritățile centrale și locale vor trebui să includă în documentația de urbanism soluții pentru integrarea panourilor fotovoltaice și solare, pompelor de căldură, sistemelor de stocare și instalațiilor de autoconsum.

Se schimbă și mecanismul de remunerare a energiei livrate în rețea de prosumatori. Pentru instalațiile noi, energia excedentară va fi achiziționată de furnizori la prețul de pe piața pentru ziua următoare, în locul mecanismului actual bazat pe un preț mediu. Proprietarii instalațiilor existente își vor păstra mecanismul actual până la sfârșitul anului 2027.

Proiectul introduce modificări și pentru piața biocarburanților. Va fi creat un registru destinat monitorizării tranzacțiilor, evidenței emisiilor și emiterii certificatelor pentru combustibilii regenerabili utilizați în transport. Importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea, de asemenea, obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.