Iubita secretă a lui Vladimir Putin a fost văzută la Kremlin înainte de a fugi din cauza sancțiunilor

Gimnasta ritmică Alina Kabaeva, în vârstă de 39 de ani, câștigătoarea aurului olimpic, se zvonește că are mai mulți descendenți cu liderul rus. Ea a fost văzută ultima dată la Moscova la sfârșitul lunii aprilie, când a înregistrat o extravaganță TV cu tematică militară numită Alina 2022, care a fost difuzată de atunci de mai multe ori la televiziunea de stat.

Ca parte a acestui eveniment anual, Kabaeva cu un aspect sumbru a vizitat Mormântul Soldatului Necunoscut din Moscova cu un grup de fete și băieți pentru a depune flori morților din cel de-al Doilea Război Mondial. Copiii au fost neidentificați – și nu este clar dacă vreunul era al ei.

În timp ce speculațiile sugerează că ea și Putin au copii împreună – cel puțin trei, potrivit oficialilor americani – publicul rus nu a fost informat dacă adevăratul ei statut este de Primă Doamnă secretă.
Ministrul canadian de externe Melanie Joly a numit-o inițial „o persoană foarte apropiată de Putin”. UE a etichetat-o drept „o apropiată” a lui Putin, în timp ce SUA s-au opus impunerii de sancțiuni, scoțând-o de pe o listă din aprilie, pentru a evita o lovitură personală contraproductivă pentru liderul de la Kremlin.

La începutul războiului, s-a afirmat că s-ar fi ascuns în Elveția, dar locul ei actual este necunoscut, deși zvonurile sugerează că s-ar afla la Soci, unde Putin petrece mult timp. Recent, toate informațiile despre The National Media Group (NMG) – unde ea a fost președinte – au fost șterse din bazele de date.

Înfățișarea nouă

Salariul ei la acest grup, care controlează mai multe posturi de televiziune și ziare pro-Putin, a fost estimat la aproape 8 milioane de lire sterline pe an, comparativ cu media anuală a Rusiei de 5.600 de lire sterline. Dușmanul lui Putin, Alexei Navalnîi, a postat din celula sa de închisoare că NMG este responsabil pentru o parte a mașinii de propagandă a Kremlinului.

Înainte de a dispărea după înregistrarea emisiunii, mass-media rusă a continuat să fie obsedată de noul aspect al lui Kabaeva, de când a apărut pentru prima dată în decembrie. Russian Cosmopolitan a spus că „ceva s-a schimbat la fața lui Kabaeva”, adăugând că „atleta a fost vizibil mai drăguță”.

Canalul Telegram Tol’ko Nikomu – și-a ales cu atenție cuvintele pentru a evita cenzorul rus – a sugerat că ea și Putin au același chirurg plastician. „O nouă apariție rară a Alinei Kabaeva. Este din nou văzută cu verigheta”, potrivit Mirror.co.uk.

#Kabaeva #iubită #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.