Joburi de viitor: (79) Consultant Nutri-gutom (‘Gut-bug keeper’)

22 Mart. 2021, 05:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
22 Mart. 2021, 05:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Consultanții Nutri-gutome vor fi cunoscuți în mod colocvial ca „păstrători ai bug-urilor”, dar vor avea un rol important, vor monitoriza sănătatea bacteriilor și a tractului digestiv.

Consultanții Nutri-gutome vor fi experți în optimizarea stării de sănătate a oamenilor lucrând în special cu tractul digestiv uman și cu trilioane de microorganisme (mai ales bacterii) care locuiesc în interiorul tractului.
Bacteriile sunt implicate în digestia alimentelor și absorbând nutrienții din alimente, dar ele sunt, de asemenea, importante pentru procesele mai largi, cum ar fi reglarea imună și funcția creierului.

Dacă un pacient este diagnosticat cu disbioză  (un dezechilibru al bacteriilor) vor fi proiectate și implementate intervenții pentru asigurarea reechilibrării. Aceste soluții vor include schimbarea dietei, pre și administrare probiotică și microbiotică, cultivare și transplant.

Pentru a identifica problemele tractului digestiv, consultanții nutri-gutom vor folosi senzorii corpoli și algoristmi de date.

Consultanții Nutri-gutome au nevoie de studii în biologie și sănătate umană. Ei sunt interesați de nutriție și dietetică și au toate cunoștințe și abilități în microbiologie și
biotehnologie. Au o atenție bună la detalii și abilități analitice, precum și capacități de rezolvare a problemelor.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.