Energia electrică se scumpește cu 25%! Contractele au fost semnate. Autoritățile au ratat liberalizarea pieței

Prețul energiei electrice pentru consumatorii finali va crește cu aproximativ 25%, susțin surse ale Bani.md. Se întâmplă după ce autoritățile au ratat liberalizarea pieței energiei electrice, Republica Moldova rămânând dependentă de energia livrată din regiunea transnistreană.

Potrivit surselor Bani.md, astăzi, 22 martie 2021, doi operatori de pe piață au semnat contractele de achiziție a energiei electrice. Este vorba despre operatorii Premier Energy și Moldelectrica. În condițiile lipsei unei concurențe pe piață, prețul pentru energia electrică livrat către companiile din Moldova crește de la 48,65 USD/MWh la 58 și, respectiv, 57 USD/MWh pentru fiecare dintre operatori.

Compania FEE-Nord a anunțat o licitație repetată, pentru a doua oară.

Creșterea de 19% prețului de achiziție a energiei electrice de către operatorii de pe piață va duce la o majorare a prețului final, pe care-l achită consumatorul, cu aproximativ 25%, estimează experții.

De fapt, operatorii de pe piață au lansat procedurile de licitație la începutul lunii februarie curent. Procedura de deschidere a ofertelor a avut loc pe 16 martie 2021. Procedura a fost prelungită cu o săptămână. Motivul – insuficiența numărului de oferte care au fost recepționate de operatorii SA RED Nord, FEE-Nord SA și IS Moldelectrica (care au primit doar o singură ofertă), ÎCS Premier Energy SRL și ÎCS Premier Energy Distribution (au primit două oferte).

La etapa inițială era nevoie de cel puțin trei oferte.

„Adaosul de preț” pus de regiunea separatistă

În condițiile actuale, cu un cadru legal departe de ceea ce înseamnă o piață liberalizată a energiei electrice, Republica Moldova în continuare achiziționează energia electrică din regiunea transnistreană, iar condițiile comerciale oricum sunt complicate. Deși subiectul diversificării surselor de achiziție a energiei electrice de către Moldova este element-cheie al promisiunilor electorale ani la rând, și actuala guvernare ratează acest exercițiu.

Anul energetic 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 va fi costisitor pentru populația Republicii Moldova.

În România au fost demarate mai multe proiecte pentru a contecta energetic Republica Moldova la România și, implicit, la Uniunea Europeană.

Cu aproximativ patru ani în urmă, Republica Moldova a semnat un acord istoric, care, odată dus la final, ar putea reduce dramatic gradul de dependenţă al ţării de energia electrică din Est şi va uni practic ţara cu România şi Uniunea Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au semnat pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România.

Moldelectrica, ar urma să construiască o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti, localitate în sudul Moldovei situată aproape de graniţa cu România, şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV.

O staţie back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Proiectul ar urma să fie finalizat în 2022, și presupune inclusiv lucrări în România.

Între timp, în Republica Moldova, Comisia de cercetare prealabilă pentru construcția LEA Vulcănești-Chișinău și Back-to-Back a fost aprobată abia la finele lunii ianuarie anul curent, 2021.

#energia electrică #scumpiri #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.