Josep Borrell: Incidentele din regiunea transnistreană sunt în detrimentul securității Republicii Moldova.

În contextul ultimelor incidente de securitate din regiunea transnistreană, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell a venit cu o declarație. Potrivit oficialului, incidentele din regiunea transnistreană sunt în detrimentul securității și stabilității Republicii Moldova. De asemenea, Înaltul Reprezentat a menționat că UE este solidară cu Republica Moldova.

„Incidentele semnalate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova care au avut loc în ultimele zile sunt în detrimentul securității și stabilității Republicii Moldova. Uniunea Europeană face apel la actorii responsabili să evite destabilizarea situației. Salutăm cu tărie reacțiile reținute din partea autorităților Republicii Moldova, care ajută la menținerea calmului în țară.”

În acest context, UE reiterează sprijinul ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și cu un statut special pentru regiunea transnistreană. De asemenea, UE ajută Republica Moldova în gestionarea crizei refugiaților.

„În scopul sprijinirii Republicii Moldova în abordarea impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, UE oferă un ajutor cuprinzător pentru a face față provocărilor imediate ale fluxului de refugiați și și-a intensificat sprijinul pe termen mediu pentru a întări reziliența generală a Moldovei.”

#regiunea transnistreana #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.