Apel de granturi pentru antreprenorii din regiunile Ungheni și Cahul lansat de UE. Cine poate depune dosarul

Întreprinderi existente și start-up-uri din regiunile Cahul și Ungheni vor beneficia de granturi în valoare de 14.000 – 24.000 euro fiecare, fiind acordate de Uniunea Europeană, în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF. Apelul lansat are drept scop dezvoltarea sectorului privat din cele două regiuni cheie.

Potrivit lui Jānis Mažeiksz, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, datorită sprijinului UE oferit antreprenorilor vor fi create noi locuri de muncă, iar IMM-urile din regiune vor avea posibilitatea să ajungă la un alt nivel de dezvoltare.

„Sprijinul Uniunii Europene pentru dezvoltarea afacerilor locale de la Cahul și Ungheni prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” dă roade. Aceasta înseamnă sprijin mai eficient pentru start-up-uri și afaceri existente, capacități locale fortificate într-un mod durabil. Datorită acestui nou sprijin din partea UE, sub formă de granturi, oamenii vor putea beneficia de noi locuri de muncă și de o cultură antreprenorială locală consolidată. IMM-urile sunt inima unei economii – cu cât o economie este în plină expansiune, cu atât viața oamenilor este mai prosperă. Suntem mândri să asistăm la rezultate tangibile și de succes ale sprijinului UE acordat afacerilor locale până acum și ne angajăm ferm să le sprijinim în continuare în beneficiul cetățenilor moldoveni, deoarece împreună suntem mai puternici!”, a declarat Jānis Mažeiksz, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

La rândul său, Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, noul apel de granturi lansat de UE va putea fi accesat de un nou grup de antreprenori care vor să adopte practici ale economiei verzi și circulare.

„Ne bucurăm să vedem atât de multe proiecte de succes implementate în cadrul primelor două runde de granturi pentru sectorul privat din regiunile Ungheni și Cahul, cu un impact tangibil asupra economiei locale. Acest apel de propuneri va oferi unui nou grup de antreprenori oportunitatea de a-și dezvolta potențialul și de a crea noi locuri de muncă, de a inova și de a adopta în operațiunile lor practici ale economiei verzi și circulare”, a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

În cel de-al treilea apel de finanțare pentru sectorul privat lansat de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” vor fi acordate granturi pentru 16 companii din regiunile cheie Cahul și Ungheni.

Asistența financiară va fi alocată pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii în scopul dezvoltării afacerilor, pentru promovarea modelelor de economie circulară, crearea de noi locuri de muncă, sporirea atractivității regiunilor-cheie pentru noi investiții.

Antreprenorii selectați vor beneficia de mentorat și instruiri gratuite.

Condițiile concursului şi ghidul cu toate detaliile despre procesul de depunere a dosarului pot fi accesate pe site www.eu4cahul.md și www.eu4ungheni.md.

Sesiunea de instruire privind completarea dosarului pentru concurs poate fi accesată aici: https://bit.ly/3Mn0YSr. Vor fi organizate sesiuni suplimentare de informare privind apelul de grant. Orarul acestora va fi publicat separat pe site-urile menționate mai sus.

Termenul-limită de depunere a dosarelor este 6 iunie 2022, ora 15:00.

Din 2020, când a fost lansat primul apel, 55 de companii existente, startup-uri și inițiative de antreprenoriat social au beneficiat de granturi în sumă totală de până la 1,4 mln. euro.

***

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, prietenoasă mediului, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

#EU4Moldova: Regiuni-cheie #ungheni #cahul #Granturi #antreprenori #PNUD #UNICEF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.