Justiția, corupția de dezoligarhizarea, pietrele de moară care ar putea trage Moldova la fund în negocierea cu UE

Justiția, corupția de dezoligarhizarea, sunt trei elemente de care va ține cont Comisia Europeană și va face o evaluare actualizată până în martie anul viitor, a declarat în cadrul unui club de presă Iulian Groza, directorul IPRE.

„Este vorba de doi indicatori critici, care vizează asigurarea unui progres pe dimensiunea veting în cazul numiri judecărilor la CSJ. Până în martie trebuie să existe un mecanism concert. Iar al doilea vizează numirea unui Procuror general”, a explicat Groza.

Un alt domeniu, potrivit directorului IPRE, la care va atrage atenție Comisia Europeană este anticorupția. „Este vorba de capacitatea instituțiilor în lupta cu corupția. Procuratura Anticorupție va trebui să aibă un buget separat care va trebui votat de Parlament. Iar pe domeniul luptei cu corupția vor trebui create instrumente pentru creșterea eficienței”.

„La capitolul dezoligarhizare este nevoie de implementarea planului de dezoligarhizare. Un plan care a fost adopt de către autorități pentru mai multe instituții care să demonstreze limitarea grupurilor de interese în viața politică a țării. În martie comisia va da o apreciere cu privire la implementarea mecanismului”, a mai spus Groza.

Directorul IPRE a precizat că Moldova primește semnale destul de bune de la UE, în condițiile în care nu are niciun subiect bilateral de rezolvat cu vreun stat comunitar. Or, decizia Consiliului European cu privire la lansarea negocierilor se va baza pe analiza Comisiei Europene.

Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană în vara anului trecut, iar următoarea etapă în drumul către UE ar fi începerea negocierilor de aderare şi îndeplinirea unor condiţii-cheie stabilite de UE.

Negocierile de aderare a unei ţări la UE durează de obicei ani de zile, până când candidaţii îndeplinesc criteriile juridice şi economice extinse pentru a adera.

Pentru începerea negocierilor propriu-zise de aderare, Chişinăul trebuie să îndeplinească nouă recomandări formulate anul trecut de Comisia Europeană. Domeniile vizate sunt justiţia, combaterea corupţiei şi crimei organizate, dez-oligarhizarea, reforma administraţiei publice şi a serviciilor publice, managementul finanţelor publice, consolidarea rolului societăţii civile în procesele decizionale şi protejarea drepturilor omului. După un an, Chişinăul a îndeplinit trei din cele nouă recomandări, potrivit unui raport intermediar din vara 2023, care constata că Moldova şi-a făcut cel mai bine temele, potrivit Europa Liberă. Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că Moldova a făcut progrese importante în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiţiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#negocieri #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.