Kazahstanul deschide poarta curţii din spate a Rusiei pentru China şi pentru companiile germane şi americane

01 Oct. 2022, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Oct. 2022, 17:46 // Actual //  bani.md

Kazahstanul ar trebui să fie o ve­rigă de rezistenţă în orice efort al Rusiei de a reface într-un fel sau altul URSS. Uriaşa ţară bogată în petrol face parte din Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul Moscovei la Uniunea Europeană. Însă în pre­zent, în timp ce armata rusă pierde teren în Ucraina, Kazahstanul face o demonstraţie de independenţă politică şi economică în care este susţinut de China. Regimul kazah nu uită să dea atenţie nici corporaţiilor occidentale, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.

Este un semnal că Moscova a forţat revenirea epocii în care îşi domina vecinii, dar n-a reuşit decât să-i îndepărteze. Iar China este gata să-i primească. În contextul crizei de energie, spre Kazahstan îşi îndreaptă UE acum atenţia pentru petrol şi cărbune.

În ianuarie, când Kazahstanul era zguduit de proteste de amploare contra scumpirii carburanţilor şi contra conducerii statului, Moscova a trimis trupe pacificatoare în ca­pitala Astana, sau Nur-Sultan, cum i se spunea până nu demult, pretextul fiind că au fost chemate acolo de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev.

Mulţi s-au întrebat de ce Tokayev, un conducător cu mână de fier, care ordonase foc liber asupra protestatarilor, are nevoie de ar­mata rusă pentru a se apăra de de­monstranţi când statul are pro­­pria armată şi propriile forţe de ordine. Rusia şi-a re­tras trupele rapid.

O posibilă expli­ca­ţie a venit mai târ­ziu, în februarie, du­pă ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin pentru în­ce­perea invaziei din Ucraina cu ajutorul Belarusului. Marşul spre Astana a fost o demon­straţie de forţă şi un semnal că armata rusă poate ajunge în doar câteva ore în capitala Kazahstanului.

Războiul Rusiei din Ucraina i-a dat lui Tokayev prilejul unic de a produce frustrări Kremlinului, scrie Foreign Policy. Niciun ofi­cial kazah nu şi-a exprimat apro­barea pentru invazia rusă din Ucraina. Pe plan intern, sim­bolurile de propagandă militară rusă au fost interzise, iar tradiţio­nala paradă de Ziua Vic­toriei armatei sovietice de pe 9 mai a fost anu­lată. Zvonurile spun chiar şi că Ucraina a pri­mit armament de la armata kazahă.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.