Afacerile din e-commerce ale lui Sturza merg prost! Pierderi în creștere de 2,5 milioane euro

Retailerul online Elefant a înregistrat pierderi nete de 12,4 milioane lei (2,5 mil. euro) în primul semestru al anului 2022, în creștere față de 2021 (-4,5 milioane lei), potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori București (BVB).

Cifra de afaceri a companiei a fost de 95,3 milioane lei în prima parte a anului, în ușoară scădere de 11,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit raportului, scăderea cifrei de afacere a fost determinată de mai mulți factori nefavorabili:

– ajustarea preferințelor de achiziție a clienților dinspre vânzările online spre offline ca urmare a eliminării restricțiilor cauzate de pandemia COVID-19;

– diminuare puterii de cumpărare a clienților ca urmare a efectelor cumulate de creștere prețurilor la produsele de bază și a conflictului din Ucraina.

Din punctul de vedere al distribuției vânzărilor online, cărțile au reprezentat 50% din vânzări, fiind urmată de parfumuri (12%), jucării (10%), carte străină (8%), cosmetică (4%), ceasuri (4%), home&deco (3%).

În primele 6 luni ale anului 2022, ponderea cărților crește la 50% (6 luni 2021: 39%) din vânzările online, iar categoria parfumurilor scade la 12% (6 luni 2021: 19%). Jucăriile au crescut la o pondere de 10% (6 luni 2021: 9%).

În primele 6 luni 2022 volumul de comenzi a scăzut față de perioada similară a anului 2021 cu 4%.

Din punctul de vedere al valorii medii per comandă, evoluția acesteia este legată inclusiv de portofoliul de categorii. Astfel, în primele 6 luni 2022, valoarea medie a comenzii a fost de 140 lei în scădere cu 8% față de perioada similară a anului precedent.

Grupul Elefant a înregistrat în primele 6 luni ale anului o cifră de afaceri totală de 95,3 milioane lei.

Magazinul online este operat de compania Elefant Online SA (fosta Universal Online Promotion SRL), controlată de compania Millennium Gold Resources Limited, înregistrată în Cipru. Firma cipriotă deţine 60,7% din business, iar în spatele ei se află omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova

#Sturza #ecommerce #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.