Kremlinul, foc și pară după decizia UE de a renunța la gazul rusesc: ”Vor cumpăra mai scump”

Decizia Europei de a înceta să mai importe gaz rusesc şi de a achiziţiona surse de energie mai scumpe va accelera procesul de pierdere a poziţiei de lider economic de către Uniunea Europeană, a avertizat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acesta a declarat că măsura „nu va face decât să accelereze procesul observat în ultimii ani de pierdere a potenţialului de leadership al economiei europene”. Peskov a subliniat că această decizie va transforma Europa într-un importator dependent de gaze semnificativ mai scumpe decât cele ruseşti, ceea ce va afecta inevitabil economia UE şi îi va reduce competitivitatea.

Uniunea Europeană a decis miercuri să oprească definitiv importurile de gaze din Rusia până în noiembrie 2027. Parlamentul European a precizat că achiziţiile de gaze naturale lichefiate se vor încheia până la 31 decembrie 2026, iar importurile prin conducte până la 1 noiembrie 2027.

Bruxellesul urmează să prezinte o propunere legislativă la începutul anului viitor. Acordul impune statelor membre să prezinte planuri naţionale de diversificare, cu excepţia statelor care deja nu mai cumpără combustibil rusesc, direct sau indirect, la intrarea în vigoare a noii reglementări. În plus, achiziţiile vor fi supuse unui regim de ‘autorizare prealabilă’, necesitând notificarea Comisiei cu cel puţin o lună înainte pentru gazele ruseşti şi cu cinci zile înainte pentru gazul care provine de la alţi producători.

#dmitri peskov #renuntare la gaz #Gaz rusesc #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.