Lacrimi și suspine la Tiraspol! Krasnoselski: Vom pierde zeci de milioane de dolari din taxele vamale ale Chișinăului

Începând cu ianuarie 2024, noile taxe vamale introduse de Republica Moldova au generat îngrijorări majore în ceea ce privește impactul asupra economiei regiunii separatiste Transnistria. Liderul auto-proclamat al enclavei transnistrene, Vadim Krasnoselski, a avertizat într-un interviu pentru agenția rusă TASS că aceste măsuri vor provoca pierderi semnificative, estimându-le la zeci de milioane de dolari pe an.

Krasnoselski a subliniat că impunerea taxelor vamale reprezintă o schimbare fundamentală în procesul de decontare dintre cele două entități. Până în prezent, întreprinderile transnistrene nu au contribuit cu taxe vamale la bugetul Republicii Moldova, iar introducerea unilaterală a acestor taxe de către conducerea moldoveană a creat o situație tensionată.

„Încă nu am primit nicio explicație nici de la Guvernul Republicii Moldova, nici de la reprezentantul pe probleme politice. Există o încălcare gravă a acordurilor din procesul de negociere… Transnistria nu numai că nu a fost anunțată în prealabil despre planurile de a cere noi plăți la bugetul Republicii Moldova, dimpotrivă, Chișinăul și mediatorii, inclusiv OSCE Misiune, au asigurat prin diverse canale că taxele vamale vor fi colectate de la 1 ianuarie 2024”, a subliniat liderul transnistrean.

Prejudiciul exact generat de aceste taxe vamale este încă dificil de evaluat, dar Krasnoselski a avertizat că se va măsura în zeci de milioane de dolari pe an. Această situație nu afectează doar producătorii din Transnistria, ci și locuitorii republicii, deoarece introducerea taxelor vamale va duce automat la creșterea costului mărfurilor, având consecințe asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.

„Desigur, aceasta va fi urmată de o reacție a societății și a statului. De mulți ani, Transnistria face apel la Chișinău pentru dialog, încercând să evite tensiunile și războiul economic, dar Moldova urmează cu insistență calea escaladării. Și ea este cea care poartă responsabilitatea pentru alte consecințe inevitabile”, a concluzionat Krasnoselski.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enclavă #krasnoselski #taxe #tiraspol #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.