Lacrimi și suspine la Tiraspol! Krasnoselski: Vom pierde zeci de milioane de dolari din taxele vamale ale Chișinăului

Începând cu ianuarie 2024, noile taxe vamale introduse de Republica Moldova au generat îngrijorări majore în ceea ce privește impactul asupra economiei regiunii separatiste Transnistria. Liderul auto-proclamat al enclavei transnistrene, Vadim Krasnoselski, a avertizat într-un interviu pentru agenția rusă TASS că aceste măsuri vor provoca pierderi semnificative, estimându-le la zeci de milioane de dolari pe an.

Krasnoselski a subliniat că impunerea taxelor vamale reprezintă o schimbare fundamentală în procesul de decontare dintre cele două entități. Până în prezent, întreprinderile transnistrene nu au contribuit cu taxe vamale la bugetul Republicii Moldova, iar introducerea unilaterală a acestor taxe de către conducerea moldoveană a creat o situație tensionată.

„Încă nu am primit nicio explicație nici de la Guvernul Republicii Moldova, nici de la reprezentantul pe probleme politice. Există o încălcare gravă a acordurilor din procesul de negociere… Transnistria nu numai că nu a fost anunțată în prealabil despre planurile de a cere noi plăți la bugetul Republicii Moldova, dimpotrivă, Chișinăul și mediatorii, inclusiv OSCE Misiune, au asigurat prin diverse canale că taxele vamale vor fi colectate de la 1 ianuarie 2024”, a subliniat liderul transnistrean.

Prejudiciul exact generat de aceste taxe vamale este încă dificil de evaluat, dar Krasnoselski a avertizat că se va măsura în zeci de milioane de dolari pe an. Această situație nu afectează doar producătorii din Transnistria, ci și locuitorii republicii, deoarece introducerea taxelor vamale va duce automat la creșterea costului mărfurilor, având consecințe asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.

„Desigur, aceasta va fi urmată de o reacție a societății și a statului. De mulți ani, Transnistria face apel la Chișinău pentru dialog, încercând să evite tensiunile și războiul economic, dar Moldova urmează cu insistență calea escaladării. Și ea este cea care poartă responsabilitatea pentru alte consecințe inevitabile”, a concluzionat Krasnoselski.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enclavă #krasnoselski #taxe #tiraspol #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.