Legea bugetului pentru 2021, modificată de deputați în prima lectură. Proiectul prevede majorarea veniturilor

Veniturile bugetului de stat se majorează cu circa 3,7 miliarde de lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 miliarde de lei (2,2%), respectiv, deficitul bugetar se micșorează cu 2,5 miliarde de lei (16,8%). Datele se conțin în proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, care a fost aprobat astăzi de către Parlament în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, parametrii revizuiți ai bugetului de stat pentru anul 2021 vor fi următorii: venituri – în sumă de 45,1 miliarde de lei, cheltuieli – în sumă de 57,2 de miliarde lei, deficitul bugetar – 12,1 miliarde de lei.

Factorii de bază care au determinat modificările operate la bugetul de stat pentru anul 2021 sunt ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din mersul executării bugetului de stat în primele 8 luni ale anului curent; revizuirea programelor de cheltuieli; deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor; punerea în aplicare, începând cu 1 octombrie 2021, a unor politici de asistență și protecție socială; asigurarea mijloacelor financiare în scopul gestionării situației pandemice.

Majorările veniturilor se datorează, în principal, creșterii încasării taxelor, în special – a Taxei pe Valoare Adăugată. Potrivit ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, creșterea veniturilor bugetare se datorează relansării activității economice după criza din anul trecut – evoluții pozitive s-au înregistrat în industrie, construcții, tranzacții imobiliare și comunicații. Totodată, s-au majorat exporturile.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor – 604,6 milioane de lei, Fondul Național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 435 milioane de lei, reabilitarea drumurilor locale – 204,1 milioane de lei, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 495,2 milioane lei, ocrotirea sănătății – 141,6 milioane de lei, cheltuieli de personal – 414,9 milioane de lei.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetul public național urmează a fi modificat după cum urmează: venituri – în sumă de 72,8 miliarde de lei (+8,8%), cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde de lei (+4,4%), soldul (deficitul bugetar) – în sumă de 12,7 miliarde de lei. De menționat că Bugetul public naționale reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Noile modificări prevăd majorări ale bugetelor și instituțiilor statului, printre care și a Președinției, care se vor majora cu peste 2 milioane de lei.

Potrivit Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi. Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor privind modificarea bugetelor sunt similare celor pentru legile bugetare anuale.

#proiectâvenituri #legea bugetului #deficit #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.

#faina #Cereale #export