Legea prin care părinții cu copii de până la 3 ani vor putea reveni la muncă mai devreme

Părinții cu copii, care au vârsta până la 3 ani, ar putea reveni mai rapid la serviciu, având posibilitatea de a beneficia de servicii de îngrijire a copiilor, asigurate de angajator. Un asemenea proiect de lege a primit astăzi, 9 februarie avizul Comisiei protecție socială, sănătate și familie, scrie Realitatea.md.

Documentul prevede operarea modificărilor la Codul muncii și Codul educației, prin includerea unor norme ce ar permite angajatorilor de a oferi, salariaților, servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta până la 3 ani.

Astfel, angajatorii vor putea oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor, suplimentare celor oferite de către stat, cu suportarea cheltuielilor aferente din mijloacele proprii.

Potrivit autorilor, proiectul are menirea de a asigura un echilibru între necesitățile, drepturile și interesele salariaților cu copii, cu vârsta până la trei ani, și ale angajatorilor, dar și să asigure reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie.

Proiectul urmează a fi examinat în plenul Parlamentului, în prima lectură. Cel mai probabil, proiectul de lege urmează să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței plenare de mâine, 10 februarie.

#serviciu #parinti #copii #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei