Leul moldovenesc, tot mai tare. Cine câștigă și cine pierde

13 Oct. 2021, 09:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
13 Oct. 2021, 09:54 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Leul moldovenesc devine tot  mai tare în raport cu monedele de referință euro și dolar. Or, aprecierea a început din luna iunie a acestui an. Astăzi, un euro poate fi cumpărat la casele de schimb valutar cu 20,02 lei și vândut cu 19,95 lei, iar un dolar american poate fi cumpărat cu 17,36 lei și vândut cu 17,27 lei.

”În primele 8 luni ale anului leul moldovenesc a înregistrat o ușoară tendință de depreciere față de coșul valutar, însă din luna august înregistrăm o tendință evidentă de apreciere. Săptămâna trecută leul s-a apreciat față de coșul valutar IVM-10 cu 1% și în prezent este cu 1,9% mai puternic decât la începutul anului. Săptămâna curentă leul a început tot cu o tendință pronunțată de apreciere”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În săptămâna analizată leul moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele din coșul valutar IVM-10, fenomen care nu se întâmplă foarte des pe piața valutară. Cel mai mult Leul moldovenesc s-a apreciat față de EURO (+1,4%) și leul românesc (+1,4%). Această apreciere în cea mai mare parte este determinată de deprecierea acestor valute față de Dolarul american.

În 2020 piața valutară internațională a fost marcată de două evoluții diametral opuse: 1) Euro și valutele din Uniunea Europeană s-au apreciat puternic față de dolarul american, 2) valutele regionale ale țărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Ucraina, Turcia, Rusia, Belarus, s-au depreciat puternic față de dolarul american. În acelea condiții de furtună pe piețele internaționale, leul moldovenesc a căutat punctul de echilibru și a oscilat între aceste două procese majore.

În 2021 dolarul american recuperează din ce a pierdut în relații cu valutele din zona UE, iar valutele regionale a țârilor în curs de dezvoltare î-și revin după căderea de anul trecut. Respectiv evoluția leului moldovenesc din acest an, este mai degrabă o consecință a tendințelor de pe piața externă și mai puțin a evoluțiilor de pe piața internă.

Evident un leu puternic înseamnă prețuri mai mici pentru consumatori și o reducere a presiunii inflaționiste. Prețul mărfurilor de import recalculat în lei, este deja cu 2% mai mic decât la începutul anului.

Însă pentru producătorii autohtoni un leu puternic înseamnă încasări mai mici la exportul de bunuri și servicii. Însă ținând cont de faptul că în acest an conjunctura internațională a prețurilor este favorabilă și cel mai probabil v-om avea cel mai mare volum de export înregistrat vreo dată în Moldova, este logică poziția BNM de a proteja în primul rând populația de evoluția negativă a prețurilor.

Cursul valutar este unul din instrumentele BNM de a combate inflația, alături de instrumentele monetare, pe care BNM le aplică deja a 3 oară în acest an.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.