Leul moldovenesc, tot mai tare. Cine câștigă și cine pierde

13 Oct. 2021, 09:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
13 Oct. 2021, 09:54 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Leul moldovenesc devine tot  mai tare în raport cu monedele de referință euro și dolar. Or, aprecierea a început din luna iunie a acestui an. Astăzi, un euro poate fi cumpărat la casele de schimb valutar cu 20,02 lei și vândut cu 19,95 lei, iar un dolar american poate fi cumpărat cu 17,36 lei și vândut cu 17,27 lei.

”În primele 8 luni ale anului leul moldovenesc a înregistrat o ușoară tendință de depreciere față de coșul valutar, însă din luna august înregistrăm o tendință evidentă de apreciere. Săptămâna trecută leul s-a apreciat față de coșul valutar IVM-10 cu 1% și în prezent este cu 1,9% mai puternic decât la începutul anului. Săptămâna curentă leul a început tot cu o tendință pronunțată de apreciere”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În săptămâna analizată leul moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele din coșul valutar IVM-10, fenomen care nu se întâmplă foarte des pe piața valutară. Cel mai mult Leul moldovenesc s-a apreciat față de EURO (+1,4%) și leul românesc (+1,4%). Această apreciere în cea mai mare parte este determinată de deprecierea acestor valute față de Dolarul american.

În 2020 piața valutară internațională a fost marcată de două evoluții diametral opuse: 1) Euro și valutele din Uniunea Europeană s-au apreciat puternic față de dolarul american, 2) valutele regionale ale țărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Ucraina, Turcia, Rusia, Belarus, s-au depreciat puternic față de dolarul american. În acelea condiții de furtună pe piețele internaționale, leul moldovenesc a căutat punctul de echilibru și a oscilat între aceste două procese majore.

În 2021 dolarul american recuperează din ce a pierdut în relații cu valutele din zona UE, iar valutele regionale a țârilor în curs de dezvoltare î-și revin după căderea de anul trecut. Respectiv evoluția leului moldovenesc din acest an, este mai degrabă o consecință a tendințelor de pe piața externă și mai puțin a evoluțiilor de pe piața internă.

Evident un leu puternic înseamnă prețuri mai mici pentru consumatori și o reducere a presiunii inflaționiste. Prețul mărfurilor de import recalculat în lei, este deja cu 2% mai mic decât la începutul anului.

Însă pentru producătorii autohtoni un leu puternic înseamnă încasări mai mici la exportul de bunuri și servicii. Însă ținând cont de faptul că în acest an conjunctura internațională a prețurilor este favorabilă și cel mai probabil v-om avea cel mai mare volum de export înregistrat vreo dată în Moldova, este logică poziția BNM de a proteja în primul rând populația de evoluția negativă a prețurilor.

Cursul valutar este unul din instrumentele BNM de a combate inflația, alături de instrumentele monetare, pe care BNM le aplică deja a 3 oară în acest an.

29 Sept. 2026, 15:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 15:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autoritatea Aeronautică Civilă a renunțat la intenția de a-și majora efectivul-limită cu trei funcții noi, după ce Ministerul Finanțelor a contestat argumentarea privind necesitatea acestora și modul de acoperire a cheltuielilor. Costul anual estimat pentru noile posturi ajungea la 986,8 mii de lei.

Potrivit documentelor aferente proiectului de reorganizare a AAC, instituția intenționa să-și majoreze schema de personal de la 93 la 96 de unități și să creeze un Serviciu de securitate informațională, format dintr-un șef de serviciu și doi inspectori principali. Din costul total estimat, 959 de mii de lei reprezentau fondul anual de salarizare, iar 27,8 mii de lei contribuțiile de asigurări sociale achitate de angajator.

Ministerul Finanțelor a atras însă atenția că, la sfârșitul lunii aprilie, nouă dintre cele 93 de funcții aprobate în cadrul Autorității Aeronautice Civile erau vacante. În aceste condiții, ministerul a cerut ca autorii proiectului să explice mai clar de ce necesarul de personal nu poate fi acoperit din posturile deja existente.

Obiecțiile au fost reiterate și ulterior. La 31 mai 2026, AAC avea 84 de funcții efectiv ocupate din 93, ceea ce corespundea unei rate de încadrare de 90,3%. Ministerul Finanțelor a constatat că documentele prezentate nu ofereau suficiente informații pentru evaluarea impactului asupra cheltuielilor de personal și nici pentru justificarea sursei de finanțare în limitele bugetare aprobate.

În urma observațiilor, proiectul a fost reformulat, iar propunerea privind suplimentarea efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Totuși, Autoritatea Aeronautică Civilă va primi competențe suplimentare în domeniul securității informaționale. Proiectul prevede atribuții privind securitatea informațiilor cu impact potențial asupra siguranței aviației civile, precum și activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității în managementul riscurilor de securitate informațională.

În paralel, structura instituției va fi reorganizată și va fi creat un Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta va fi responsabil de comunicatele de presă, relațiile cu instituțiile media, paginile oficiale de social media, conferințele de presă și comunicarea în situații de criză. nota-de-fundamnentare_6aa7d9829…