Licitația anului de un miliard de dolari! Se vinde colecția de opere de artă a co-fondatorului Microsoft, Paul Allen

Săptămâna aceasta are loc ceea ce ar putea deveni ”cea mai mare licitație de artă din istorie”, scrie La Stampa, preluată de Rador.

Vânzarea colecției private a lui Paul Allen, regretatul co-fondator al Microsoft, este de așteptat să atingă un record de 1 miliard de dolari. Colecția include peste 150 de capodopere, inclusiv Les Poseuses, Ensemble (versiunea mică) de Georges Seurat și peisajul La Montagne Sainte-Victoire de Paul Cézanne, ambele fiind de așteptat să se vândă cu peste 100 de milioane de dolari, și celebrul ”Crâng de mesteceni” al lui Gustav Klimt, care a fost estimat de licitator la 90 de milioane de dolari.

”Visionary: The Paul G. Allen Collection” va fi vândută de Christie’s pe 9 și 10 noiembrie la Centrul Rockefeller din New York Printre minunatele lucrări ale colecției se numără și cele ale lui Botticelli – Madonna del Magnificat – Picasso, Monet, Gauguin, Cézanne și din nou David Hockney, Roy Lichtenstein, Francis Bacon, Lucian Freud și JMW Turner. Allen şi-a ales singur toate lucrările, care acoperă o perioadă de peste 500 de ani, și spre deosebire de mulți miliardari, nu s-a bazat niciodată pe vreun expert în artă pentru a le alege. ”Când priveşti un tablou, priveşti o altă țară, în imaginația altcuiva, așa cum a văzut-o”, spunea Allen în 2016, când au fost expuse unele dintre lucrările din colecţia sa.

Christie’s a declarat că vânzarea este ”pregătită să fie cea mai mare și mai remarcabilă licitație de artă din istorie”, capabilă să depășească pragul de 922 de milioane de dolari obţinut în luna mai din vânzarea colecției Macklowe, în urma divorțului magnatului imobiliar Harry Macklowe de soția sa, Linda.

Toate încasările vor fi donate unor organizații de caritate, aşa cum a stabilit Allen, care a murit în 2018, la vârsta de 65 de ani, din cauza complicațiilor limfomului non-Hodgkin. În 2010, când era a 37-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la 13,5 miliarde de dolari, Allen s-a angajat să lase cea mai mare parte din această avere organizațiilor de caritate. Fundația Paul G Allen Family investește în principal în comunitățile Pacific Northwest, cu accent pe artele regionale, populațiile defavorizate și mediul înconjurător.

Allen, care în 1975 a fondat compania Microsoft împreună cu prietenul din copilărie Bill Gates, a donat de-a lungul vieții peste 2,5 miliarde de dolari pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, pentru a finanța cercetarea în domeniul bioștiințelor și a noilor tehnologii și proiecte de explorare a fundului oceanului.

Max Carter, vicepreședintele Christie’s pentru arta secolelor XX și XI, a declarat pentru The Guardian că, colecția de artă a lui Allen era ”ca priveliștea uluitoare a lui Cézanne asupra Mont Sainte-Victoire… ”. ”De la cele cinci simțuri ale lui Brueghel și fanteziile venețiene ale lui Turner și Manet – continuă Carter – până la capodoperele de la sfârșitul secolului al XIX-lea ale lui Van Gogh, Gauguin și Monet, Birch Woods a lui Klimt și Gran Interior W11 al lui Lucian (după Watteau) Freud, probabil cel mai mare operă de artă din ultimii 50 de ani, colecția se distinge prin viziune și calitate”.

#paul allen #microsft #tablouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei