Lira turcească atinge un nou minim istoric. Inflaţia, de trei ori peste ținta băncii centrale

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a decis să reducă din nou ratele dobânzilor din Turcia, împingând astfel lira către un nou minim istoric în raport cu dolarul american.

„Am vorbit astăzi cu guvernatorul băncii centrale. Este obligatoriu să reducem ratele dobânzilor, urmând să realizăm acest lucru în iulie şi august”, a spus Erdogan.

Lira turcească a scăzut cu aproximativ 3% în prima jumătatea a zilei de miercuri, 2 iunie şi a ajuns la 8,8 per dolar din cauza comentariilor lansate de preşedinte de la Ankara, care susţine o teorie neortodoxă conform căreia reducerea costurilor de împrumutare ar susţine scăderea inflaţiei, spre deosebire de părerile celor mai multe bănci centrale din lume.

De altfel, lira turcească a înregistrat cea mai slabă performanţă din rândurile monedelor pieţelor emergente de anul acesta, pierzând peste 16% de când Erdogan l-a concediat pe ultimul guvernator al băncii centrale, scrie Aleph News.

Reducerea ratelor dobânzilor va elimina din costurile suportate de producători şi, într-un final, va rezulta în creşteri mai slabe ale preţurilor de consum, susţine Erdogan:

„Dacă renunţăm la povara pe care o implică ratele de creditare, vom intra într-un mediu mai liniştit deoarece inflaţia este cauzată în primul rând de ratele dobânzilor.”

Însă în vreme ce inflaţia este de peste trei ori peste targetul oficial de 5%, Sahap Kavcioglu – al treilea şef al băncii centrale din ultimii doi ani – va avea o misiune extrem de grea în ceea ce priveşte lansarea unui ciclu de relaxare.

În trecut, reducerea prematură a ratelor dobânzilor a rezultat într-o liră turcească mai slabă, care a generat, la rândul ei, o creştere considerabilă a preţurilor de consum.

În mai, inflaţia a ajuns la 17,3%, peste nivelul înregistrat în luna precedentă de 17,1%, potrivit datelor agregate de Bloomberg. Sub comanda noului guvernator, banca centrală a Turciei a menţinut neschimbate ratele dobânzilor pentru două luni consecutive, în condiţiile în care autorităţile estimaseră că inflaţia ar fi atins un punct maxim în aprilie.

Unii analişti, incluzându-l aici pe economistul Ercan Erguzel din cadrul băncii britanice Barclays, au contestat decizia lui Kavcioglu, spunând că rezultatele din aprilie „probabil nu reprezintă un vârf”.

#lira turceasca #minim istoric #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.