Lira turcească atinge un nou minim istoric. Inflaţia, de trei ori peste ținta băncii centrale

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a decis să reducă din nou ratele dobânzilor din Turcia, împingând astfel lira către un nou minim istoric în raport cu dolarul american.

„Am vorbit astăzi cu guvernatorul băncii centrale. Este obligatoriu să reducem ratele dobânzilor, urmând să realizăm acest lucru în iulie şi august”, a spus Erdogan.

Lira turcească a scăzut cu aproximativ 3% în prima jumătatea a zilei de miercuri, 2 iunie şi a ajuns la 8,8 per dolar din cauza comentariilor lansate de preşedinte de la Ankara, care susţine o teorie neortodoxă conform căreia reducerea costurilor de împrumutare ar susţine scăderea inflaţiei, spre deosebire de părerile celor mai multe bănci centrale din lume.

De altfel, lira turcească a înregistrat cea mai slabă performanţă din rândurile monedelor pieţelor emergente de anul acesta, pierzând peste 16% de când Erdogan l-a concediat pe ultimul guvernator al băncii centrale, scrie Aleph News.

Reducerea ratelor dobânzilor va elimina din costurile suportate de producători şi, într-un final, va rezulta în creşteri mai slabe ale preţurilor de consum, susţine Erdogan:

„Dacă renunţăm la povara pe care o implică ratele de creditare, vom intra într-un mediu mai liniştit deoarece inflaţia este cauzată în primul rând de ratele dobânzilor.”

Însă în vreme ce inflaţia este de peste trei ori peste targetul oficial de 5%, Sahap Kavcioglu – al treilea şef al băncii centrale din ultimii doi ani – va avea o misiune extrem de grea în ceea ce priveşte lansarea unui ciclu de relaxare.

În trecut, reducerea prematură a ratelor dobânzilor a rezultat într-o liră turcească mai slabă, care a generat, la rândul ei, o creştere considerabilă a preţurilor de consum.

În mai, inflaţia a ajuns la 17,3%, peste nivelul înregistrat în luna precedentă de 17,1%, potrivit datelor agregate de Bloomberg. Sub comanda noului guvernator, banca centrală a Turciei a menţinut neschimbate ratele dobânzilor pentru două luni consecutive, în condiţiile în care autorităţile estimaseră că inflaţia ar fi atins un punct maxim în aprilie.

Unii analişti, incluzându-l aici pe economistul Ercan Erguzel din cadrul băncii britanice Barclays, au contestat decizia lui Kavcioglu, spunând că rezultatele din aprilie „probabil nu reprezintă un vârf”.

#lira turceasca #minim istoric #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.