Liber la pescuit din 15 iunie. Interdicția rămâne în vigoare pentru unele iazuri și specii de pești

02 Iun. 2021, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
02 Iun. 2021, 16:58 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Începând cu data de 15 iunie, pescuitul este permis pentru majoritatea speciilor de pești. Excepție fac speciile introduse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. De asemenea, nu se poate pescui pe anumite porțiuni de râuri sau de lacuri. Și, conform legislației în vigoare, pescuitul este interzis pe parcursul nopții.

Mihai Șcerbiuc, manager principal în domeniul cinegetic la Societatea Vânătorilor și Pescarilor, a declarat pentru IPN că, pentru a putea prinde pește, nu este obligatoriu ca o persoană să se înregistreze la Societatea Vânătorilor și Pescarilor. Cei care vor să pescuiască în râurile Nistru și Prut, vor trebui să cumpere autorizație de la Agenția de Mediu. O zi de pescuit costă 30 de lei, iar pentru un an pescarii vor trebui să plătească 300 de lei.

„În Societatea Vânătorilor și Pescarilor, practic, nu au mai rămas pescari, pentru că statul ne-a luat iazurile. Ca să meargă undeva să pescuiască, omul nu trebuie să fie membru al Societății Vânătorilor și Pescarilor, nu trebuie să achite anumite cotizații, De exemplu, persoana care dorește să pescuiască într-un iaz privat, trebuie să îi achite proprietarului anumite taxe, dar există și cazuri când proprietarul iazului poate interzice pescuitul în acest bazin acvatic. În anii 90 ai secolului trecut, Societatea Vânătorilor și Pescarilor avea în gestiune 96 de bazine acvatice, iar în prezent – doar două, la Bălți și Edineț. Majoritatea iazurilor din țară sunt private”, a spus Mihai Șcerbiuc.

De asemenea, Mihai Șcerbiuc a mai adăugat că o persoană are voie să pescuiască până la 5 kg de pește pe zi, iar pescuitul cu una sau mai multe undițe se permite cu maxim cinci cârlige. Tot el a menționat că pentru locuitorii satelor situate de-a lungul râurilor Nistru și Prut, pescuitul nu este un hobby, dar o sursă de supraviețuire, iar multe din aceste persoane recurg la braconaj, pentru a se putea hrăni.

La rândul său, Galina Norocea,  șefa Serviciului informații de mediu, educație și conștientizare ecologică din cadrul Agenției de Mediu  a precizat că este interzis pescuitul, pe tot parcursul anului, la 100 de metri în amonte și în aval de podurile de peste fluviul Nistru și râul Prut. În același timp, nu se permite pescuitul la gura de vărsare în râul Prut a afluenților Larga, Vilia, Lopatna, Racovăț, Ciuhur, Camenca, Gârla Mare, Delia, Nârnova, Lăpușna, Sărata, Tigheci, la gura de vărsare în fluviul Nistru a afluenților Ciorna, Răut, Ichel, Bâc, Botna, pe o distanță de 500 de metri de ambele părți ale gurilor și pe cursul acestor afluenți, pe o distanță de 500 de metri de ramificație.

De asemenea, pescuitul pe tot parcursul anului nu se permite pescuitul în golful Goieni, în lacul Beleu, în fluviul Nistru sectoarele de la satul Naslavcea, pe o distanță de 1 km în aval, și de la barajul lacului de acumulare Dubăsari, pe o distanță de 300 m în aval, în lunca Ohrincea a râului Răut, în canalul de avacuare al Centralei Termoelectrice din Moldova, în lacul de acumulare Kuciurgan, la o distanță de 500 de metri spre nord și sud de la confluență și de 300 de metri în largul lacului.

Nu se permite pescuitul și în albia veche a râului Prut, de la barajul nodului hidrotehnic Costești-Stânca, până la confluență cu albia principală, în râul Prut, pe o distanță de 3 km în aval și de 500 m în amonte de barajul nodului hidrotehnic Costești-Stânca. Este interzis pescuitul și în fluviul Nistru și râul Prut, pe sectoarele de 100 m în amonte și în aval de la gurile canalelor de alimentare a bălților și lacurilor, în fluviul Dunărea, în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

Realitatea Live



23 Iun. 2021, 16:35
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Dumitrita Culiuc
23 Iun. 2021, 16:35 // Au Bani //  Dumitrita Culiuc

Alexandra Dines, soţia lui Daniel Dines, cel mai bogat român şi unul dintre fondatorii companiei Uipath, este preşedintele boardului UiPath Foundation, organizaţie care şi-a publicat astăzi raportul de activitate pentru anul 2020, scrie Ziarul Financiar.

”Dintotdeauna motivaţia mea a fost aceea de a participa activ la bunăstarea şi creşterea societăţii româneşti. Am avut intenţia de a construi şcoli şi spitale, de a creşte nivelul educaţional din România. Orice organizaţie care vrea să ajute este curajoasă deoarece operează într-un sistem legal care se autosabotează”, a declarat, într-un raport, Alexandra Dines, preşedintele boardului UiPath Foundation, fundaţie creată de cel mai valoros start-up din IT pornit din România.

Licenţiată în design şi arte aplicate a Universitatea Tibiscus din Timişoara, Alexandra Dines face, de 11 ani, activitatea de freelancing în domeniul graphic design. Ea a lucrat în graphic design pentru companiile Deskover (companie precursoare a UiPath), UiPathşi Honeywell, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

Din decembrie 2018 este preşedintele consiliului de administraţie al UiPath Foundation, organizaţie care susţine copiii din medii vulnerabile ”să-şi atingă potenţialul şi să se dezvolte alături de comunităţile lor, prin accesul egal la educaţie şi prin dezvoltarea competenţelor secolului al 21-lea”.

”Din 2019 până în prezent, UiPath Foundation a susţinut peste 25.000 de copii care provin din familii vulnerabile din România şi India să aibă acces la educaţie de calitate şi peste 3.000 de profesori din România care au beneficiat de activităţi de formare care vizează îmbunătăţirea competenţelor digitale, a leadership-ului în şcolile vulnerabile, precum şi a competenţelor secolului al XXI-lea. Aproximativ 12.450 de copii au participat la activităţi educaţionale derulate în 6 comunităţi din România şi India şi peste 15.000 de ore au fost petrecute, în 2020, la meditaţiile la limba română, matematică şi limba engleză de copiii înscrişi în Future Acceleration Program în România. copiilor din comunităţile vulnerabile.”, se arată în comunicatul transmis de UiPath Foundation.

UiPathFoundation a fost fondată de compania UiPathîn ianuarie 2019. Potrivit datelor publicate în bilanţul de la Ministerul de Finanţe, fundaţia a avut venituri de 23,2 milioane de lei în 2020 şi un număr mediu de 10 angajaţi.

UiPath Foundation este condusă operaţional, din funcţia de director executiv, de Raluca Negulescu-Balaci, care ocupă acest rol de la finalul anului 2018.

Soţul Alexandrei Dines, Daniel Dines, este a devenit cel mai bogat român odată cu listarea UiPath la Bursa de la New York. În prezent, UiPath are o capitalizare de piaţă de peste 35 de miliarde de dolari.