Lista țărilor din zona roșie: Rusia, Grecia, dar și altele. România și Ucraina?

Rusia, Marea Britanie, Grecia, Spania, Belarus sau Cipru. Sunt doar câteva din cele 52 de țări cu risc epidemiologic sporit de transmitere a COVID-19, zonă roșie, pentru care se impune regimul de autoizolare la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova.

n listă nu se regăsește însă România și Ucraina, scrie Realitatea.md.

Potrivit Ministerului Sănătății, lista a fost elaborată în conformitate cu hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și intră în vigoare din data de 19 iulie.

„Indicatorul pentru includere în listă a statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea persoanelor în Republica Moldova reprezintă rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile care este mai mare de 100 cazuri la 100.000 populație”, se arată în comunicatul MSMPS.

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova, şi vin, direct sau în tranzit, din statele pentru care se impune regimul de autoizolare, vor completa în mod obligatoriu fișa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 (paisprezece) zile.

#Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a venit cu o analiză asupra situației actuale din agricultură și a noii conduceri de la Ministerul Agriculturii. Într-o postare pe facebook, Slusari afirmă că, deși este încă prea devreme pentru concluzii, actuala ministră arată „abordări corecte” în unele aspecte ale politicilor agricole. Totuși, aceasta ar avea un deficit de influență politică și experiență administrativă, într-un sistem guvernamental unde agricultura „este departe de priorități”.

Slusari compară activitatea actualei ministre cu perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, despre care spune că a impus un „trend nociv”, axat pe susținerea marilor holdinguri transnaționale, în detrimentul fermierilor mici și mijlocii. Acesta acuză fosta conducere că a deturnat fonduri europene pentru „cârpeala electorală a drumurilor”, lăsând sectorul agricol fără compensații esențiale precum restituirea accizelor la motorină și rambursarea TVA.

„Programul de rambursare a TVA a devenit practic nefuncțional, iar fondul de solidaritate pentru fermierii afectați de secetă a fost dat uitării, deși a fost folosit intens pentru PR politic”, susține Slusari. El adaugă că speră, chiar și cu „o mare doză de naivitate”, ca Vladimir Bolea să fie tras la răspundere pentru „acțiunile și inacțiunile subversive care au dus la distrugerea fermierilor adevărați”.

Cu toate acestea, Slusari afirmă că observă „abia perceptibile” semne că politica agrară ar putea fi redirecționată în favoarea fermierilor micro, mici și mijlocii. El notează că actuala ministră arată „verticalitate” și nu a fost complet asimilată de „mediul toxic al guvernului actual”.

În final, fostul lider al fermierilor face apel la prudență, dar își exprimă o doză de speranță: „Îi doresc doamnei ministre să înțeleagă cât mai rapid domeniul, să nu accepte influențele rechinilor din Cipru și să păstreze verticalitatea în fața unui sistem care a călcat în picioare agricultura”.