Livrările pe mare cresc, dar veniturile Rusiei din exportul de petrol scad

Chiar dacă livrările pe mare au atins cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni, din cauza discounturilor masive pe care trebuie să le ofere Moscova cumpărătorilor din Asia pentru a achiziţiona petrolul respins de Europa, veniturile din exporturile de petrol au scăzut considerabil.

Livrările totale de ţiţei pe mare au urcat semnificativ în perioada 28 mai – 3 iunie, ajungând la cel mai ridicat nivel din aprilie. Astfel, un total de 38 de petroliere au fost încărcate cu 27,6 milioane de barili de ţiţei din terminalele ruseşti de export. Fluxul mediu se ridică la 3,94 milioane de barili de ţiţei pe zi, un avans de 10% faţă de nivelul de 3,58 milioane de barili de ţiţei în săptămâna care s-a încheiat în 27 mai.

În timp ce decizia companiilor europene de a nu mai cumpăra petrol rusesc a reorientat volume semnificative de ţiţei către Asia, până acum impactul asupra nivelului general al livrărilor de ţiţei este redus. În mai, în porturile din India au ajuns zilnic aproximativ 660.000 barili de ţiţei rusesc, în creştere faţă de aproximativ 270.000 barili pe zi luna precedentă.

În timp ce livrările au crescut în perioada 28 mai – 3 iunie, veniturile Moscovei de pe urma taxelor la export au scăzut cu nouă milioane de dolari, sau 5%, la 162 milioane de dolari, notează Agerpres.

Analiză Reuters. Embargoul petrolier al UE va afecta Rusia mai mult decât Europa

Uniunea Europeană a decis să interzică majoritatea importurilor de petrol rusești. Înlocuirea țițeiului Ural cu cu țițeiul Brent, mai scump, va umfla și mai mult factura la energie a blocului comunitar. Totuși, embargoul va afecta mai mult Rusia și va ajuta la stoparea mașinii de război a lui Vladimir Putin, arată o analiză Reuters.

Noul pachet de sancțiuni UE prevede o interzicere imediată a 75% din importurile europene de țiței rusesc. Procentajul va crește la 90% până la sfârșitul anului. Ungaria, care s-a opus sancțiunilor, și alte țări fără ieșire la mare vor putea să importe în continuare petrol rusesc prin conducte.

Implementarea neuniformă a celui mai puternic instrument de sancțiuni aflat la dispoziția Europei ar putea arăta o lipsă de unitate. De asemenea, va avea ca rezultat o factură la energie mai mare pentru consumatorii care deja se confruntă cu prețuri mai mari. UE a importat între 3 și 3,7 milioane de barili de petrol Ural din Rusia pe zi, potrivit datelor Rystad Energy. Înlocuirea a 75% din această cantitate cu petrol Brent, care are un preț mai mare, ar implica un cost suplimentar de cel puțin 2 miliarde de dolari pe lună.

Cu toate acestea, embargoul este important. Exporturile rusești de țiței și derivate s-au ridicat la 110 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă peste o cincime din totalul veniturilor realizate de Moscova din exporturile de mărfuri în 2021. Chiar dacă petrolul poate fi transportat mai ușor decât gazul, Rusia va avea dificultăți să găsească alți cumpărători pentru a înlocui piața europeană. India a cumpărat cantități record de țiței rusesc la preț redus, dar rafinăriile sale au depășit deja capacitatea oficială, spun analiștii RBC. China nu a intensificat încă importurile, dar economia sa este mai puțin dinamică din cauza restricțiilor COVID. În plus, embargoul UE va descuraja petrolierele altor țări să transporte țițeiul Moscovei.

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.