Livrările pe mare cresc, dar veniturile Rusiei din exportul de petrol scad

Chiar dacă livrările pe mare au atins cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni, din cauza discounturilor masive pe care trebuie să le ofere Moscova cumpărătorilor din Asia pentru a achiziţiona petrolul respins de Europa, veniturile din exporturile de petrol au scăzut considerabil.

Livrările totale de ţiţei pe mare au urcat semnificativ în perioada 28 mai – 3 iunie, ajungând la cel mai ridicat nivel din aprilie. Astfel, un total de 38 de petroliere au fost încărcate cu 27,6 milioane de barili de ţiţei din terminalele ruseşti de export. Fluxul mediu se ridică la 3,94 milioane de barili de ţiţei pe zi, un avans de 10% faţă de nivelul de 3,58 milioane de barili de ţiţei în săptămâna care s-a încheiat în 27 mai.

În timp ce decizia companiilor europene de a nu mai cumpăra petrol rusesc a reorientat volume semnificative de ţiţei către Asia, până acum impactul asupra nivelului general al livrărilor de ţiţei este redus. În mai, în porturile din India au ajuns zilnic aproximativ 660.000 barili de ţiţei rusesc, în creştere faţă de aproximativ 270.000 barili pe zi luna precedentă.

În timp ce livrările au crescut în perioada 28 mai – 3 iunie, veniturile Moscovei de pe urma taxelor la export au scăzut cu nouă milioane de dolari, sau 5%, la 162 milioane de dolari, notează Agerpres.

Analiză Reuters. Embargoul petrolier al UE va afecta Rusia mai mult decât Europa

Uniunea Europeană a decis să interzică majoritatea importurilor de petrol rusești. Înlocuirea țițeiului Ural cu cu țițeiul Brent, mai scump, va umfla și mai mult factura la energie a blocului comunitar. Totuși, embargoul va afecta mai mult Rusia și va ajuta la stoparea mașinii de război a lui Vladimir Putin, arată o analiză Reuters.

Noul pachet de sancțiuni UE prevede o interzicere imediată a 75% din importurile europene de țiței rusesc. Procentajul va crește la 90% până la sfârșitul anului. Ungaria, care s-a opus sancțiunilor, și alte țări fără ieșire la mare vor putea să importe în continuare petrol rusesc prin conducte.

Implementarea neuniformă a celui mai puternic instrument de sancțiuni aflat la dispoziția Europei ar putea arăta o lipsă de unitate. De asemenea, va avea ca rezultat o factură la energie mai mare pentru consumatorii care deja se confruntă cu prețuri mai mari. UE a importat între 3 și 3,7 milioane de barili de petrol Ural din Rusia pe zi, potrivit datelor Rystad Energy. Înlocuirea a 75% din această cantitate cu petrol Brent, care are un preț mai mare, ar implica un cost suplimentar de cel puțin 2 miliarde de dolari pe lună.

Cu toate acestea, embargoul este important. Exporturile rusești de țiței și derivate s-au ridicat la 110 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă peste o cincime din totalul veniturilor realizate de Moscova din exporturile de mărfuri în 2021. Chiar dacă petrolul poate fi transportat mai ușor decât gazul, Rusia va avea dificultăți să găsească alți cumpărători pentru a înlocui piața europeană. India a cumpărat cantități record de țiței rusesc la preț redus, dar rafinăriile sale au depășit deja capacitatea oficială, spun analiștii RBC. China nu a intensificat încă importurile, dar economia sa este mai puțin dinamică din cauza restricțiilor COVID. În plus, embargoul UE va descuraja petrolierele altor țări să transporte țițeiul Moscovei.

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.