Lovitura de grație pentru lăcomia familiei Dodon! Dosarul „kuliok” ia amploare. Procuratura confirmă citarea Galinei

13 Iun. 2022, 18:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iun. 2022, 18:09 // Actual //  bani.md

Procuratura Anticorupție confirmă citarea pentru data de 16 iunie curent a Galina Dodon, soția fostului președinte Igor dodon, dar și altor persoane complici la săvârșirea infracțiunilor, în vederea înaintării învinuirii și audierii în calitate de învinuiți în dosarul denumit generic „Kuliok”.

Instituția susține că investigațiile efectuate de către procurorii anticorupție pe această cauză penală, pe lângă alte infracțiuni, se referă inclusiv la infracțiunea de îmbogățire ilicită. În acest context sunt investigate mai multe persoane în privința cărora există probe că ar fi participat la comiterea infracțiunii.

„Persoanele în privința cărora există careva probe că ar fi comis infracțiunea nu pot fi audiate în calitate de martori, iar statutul de învinuit atribuit persoanelor acordă acestora garanții sporite la exercitarea dreptului la apărare în cadrul procesului penal”, se arată în mesajul Procuraturii.

În context, instituția susține că este conștientă de tentativele persoanelor anchetate de a promova opinii despre pretinsa conotație politică a dosarului respectiv, declarații care au scopul de eschivare de la răspundere și de a discredita orice investigație, nu vom comenta aceste declarații, iar procurorii în activitatea lor se vor conduce în continuare strict de prevederile legale și probatoriul administra.

Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai de către oamenii și plasat în arest la domiciliu pe 26 mai. Acesta este învinuit de trădare de patrie, îmbogățire ilicită, corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal.

În timpul perchezițiilor de la domiciliul acestuia, oamenii legii au depistat o recipisă în care figura soția sa, Galina Dodon, care i-adat arvonă unui cetățean 25 de mii de euro pentru procurarea unor utilaje de bucătărie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!