Întrebarea care intrigă Vestul: Motivul neștiut pentru care Rusia nu este urâtă de publicul non-occidental

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, experții americani s-au întrebat cu nedumerire: „De ce ne urăsc (teroriștii)?” La un an de la începutul războiul lui Vladimir Putin din Ucraina, a început să se contureze o variantă la această întrebare: „De ce nu-i urăsc (pe ruși)”, oamenii din țările non-occidentale?

Indiferența unor țări față de agresiunea lui Putin din Ucraina i-a lăsat perplecși pe analiștii occidentali. Reticența guvernelor non-occidentale de a impune sancțiuni Moscovei poate fi ușor explicată prin interesele lor economice, potrivit Financial Times.

Dar cum putem explica de ce publicul non-occidental nu simte mai multă indignare morală față de agresiunea directă a Kremlinului? Un nou studiu realizat de United West, ”Divided by the Rest” (Divizați de restul), dezvăluie că războiul și eșecurile militare rusești nu au forțat oamenii din multe țări non-occidentale să-și degradeze opinia despre Rusia sau să pună la îndoială puterea ei relativă.

Rusia este văzută fie ca un „aliat”, fie ca un „partener” de 79% dintre oamenii din China (nu este surprinzător). Dar același lucru este valabil pentru 80% dintre indieni și 69% dintre turci. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre respondenții din fiecare dintre aceste țări cred că Rusia este fie mai puternică, fie cel puțin la fel de puternică, așa cum o percepeau ei înainte de război.
Și, în timp ce o mulțime de americani și europeni doresc ca Ucraina să câștige, chiar dacă aceasta înseamnă un război mai lung și dificultăți economice pentru ei înșiși, majoritatea chinezilor, indienilor și turcilor care și-au exprimat o opinie au spus că ar prefera ca războiul să se oprească cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina renunță la o parte din teritoriul său. Ei văd sprijinul occidental pentru Kiev ca fiind motivat de alte motive decât protecția integrității teritoriale a Ucrainei sau democrația acesteia.

Sprijinul occidental pentru Ucraina, în special livrarea de arme avansate, a făcut ca națiunile non-occidentale să accepte mai ușor narațiunea Kremlinului despre conflict ca un proxy pentru confruntarea dintre Rusia și Occident.

Uniunea Sovietică a fost o superputere ideologică. Acum că Moscova este doar o „mare putere de mijloc” dintre multele de pe glob, războaiele Rusiei se amestecă în toate celelalte conflicte din întreaga lume – ele își iau locul alături de violența din Siria, Libia, Etiopia și Myanmar.

Războiul din Ucraina nu este un punct de cotitură în imaginația non-occidentală. Așadar răspunsul la întrebarea „De ce nu-i urăsc (pe ruși)?” este simplu. Pentru că Rusia nu mai este suficient de importantă în lume pentru a o urî.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.