Lovitură pentru „ursul” de la Kremlin! Moldova va cumpăra gaze de pe platforma de achiziție colectivă a UE

26 Mart. 2022, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Mart. 2022, 11:06 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va cumpăra colectiv gaze naturale. Ţările din UE au decis vineri să dea Comisiei Europene mandatul de a face achiziţii comune de gaze, după modelul comenzilor de vaccinuri anti-COVID-19, în contextul în care războiul din Ucraina duce la creşterea preţurilor la energie, iar unele țări sunt dependente de gazul rusesc. Platforma de achiziţii comune a UE va fi deschisă şi ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi celor trei state legate de UE prin acorduri de asociere (Moldova, Ucraina, Georgia), se precizează în concluziile summitului de la Bruxelles, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Decizia a fost luată de liderii celor 27 de state, după ore bune de negocieri dificile.

Nerăbdător să izoleze Moscova şi să priveze Rusia de surse de venituri importante, după invadarea Ucrainei, Bruxelles-ul vrea să reducă achiziţiile europene de gaz rusesc cu două treimi în acest an.

Prin comasarea cererii, Comisia intenţionează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

Statele Unite ne vor asigura cel puțin 15 miliarde de metri cubi de GPL anul aceste, cu alte cuvinte vom înlocui cantitatea de hidrocarburi rusești pentru anul acesta. În anii următorii, ținta noastră este de cel puțin 50 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce va înlocui o treime din toate livrările de gaz către Europa. Este semnificativ și în plus, investițiile noastre vor înlesni calea spre trecerea la energia verde, pentru că infrastructura pe care o folosim acum pentru transportul gazelor naturale – și în care am investit – poate fi folosită, de asemenea, pentru hidrogen, în viitor. Dacă analizăm piața gazelor naturale, piața bazată pe gazul livrat prin gazoducte, 75 la sută din această piață este piața europeană. Așadar, avem o putere ce cumpărare enormă. De aceea, mă bucură faptul că de acum încolo vom folosi capacitatea noastră de negociere colectivă, în loc să ne concurăm unii pe alții și să creștem astfel prețul, vom face o ofertă unică”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Achiziţiile comune, capacitatea de a defini împreună contracte pe termen lung reprezintă cel mai bun instrument de reducere a preţurilor”, a declarat preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-o conferinţă de presă. „Comisia poate realiza până la 75% din achiziţiile de gaze”, fie prin renegocierea contractelor existente, fie prin încheierea altora noi, a arătat Emmanuel Macron, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.