Lovitură pentru „ursul” de la Kremlin! Moldova va cumpăra gaze de pe platforma de achiziție colectivă a UE

Uniunea Europeană va cumpăra colectiv gaze naturale. Ţările din UE au decis vineri să dea Comisiei Europene mandatul de a face achiziţii comune de gaze, după modelul comenzilor de vaccinuri anti-COVID-19, în contextul în care războiul din Ucraina duce la creşterea preţurilor la energie, iar unele țări sunt dependente de gazul rusesc. Platforma de achiziţii comune a UE va fi deschisă şi ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi celor trei state legate de UE prin acorduri de asociere (Moldova, Ucraina, Georgia), se precizează în concluziile summitului de la Bruxelles, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Decizia a fost luată de liderii celor 27 de state, după ore bune de negocieri dificile.

Nerăbdător să izoleze Moscova şi să priveze Rusia de surse de venituri importante, după invadarea Ucrainei, Bruxelles-ul vrea să reducă achiziţiile europene de gaz rusesc cu două treimi în acest an.

Prin comasarea cererii, Comisia intenţionează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

Statele Unite ne vor asigura cel puțin 15 miliarde de metri cubi de GPL anul aceste, cu alte cuvinte vom înlocui cantitatea de hidrocarburi rusești pentru anul acesta. În anii următorii, ținta noastră este de cel puțin 50 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce va înlocui o treime din toate livrările de gaz către Europa. Este semnificativ și în plus, investițiile noastre vor înlesni calea spre trecerea la energia verde, pentru că infrastructura pe care o folosim acum pentru transportul gazelor naturale – și în care am investit – poate fi folosită, de asemenea, pentru hidrogen, în viitor. Dacă analizăm piața gazelor naturale, piața bazată pe gazul livrat prin gazoducte, 75 la sută din această piață este piața europeană. Așadar, avem o putere ce cumpărare enormă. De aceea, mă bucură faptul că de acum încolo vom folosi capacitatea noastră de negociere colectivă, în loc să ne concurăm unii pe alții și să creștem astfel prețul, vom face o ofertă unică”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Achiziţiile comune, capacitatea de a defini împreună contracte pe termen lung reprezintă cel mai bun instrument de reducere a preţurilor”, a declarat preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-o conferinţă de presă. „Comisia poate realiza până la 75% din achiziţiile de gaze”, fie prin renegocierea contractelor existente, fie prin încheierea altora noi, a arătat Emmanuel Macron, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #contract #platforma #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.