Lovitură totală pentru Gazprom! România devine primul furnizor de gaz pentru Republica Moldova prin export

Exportul de gaz către Republica Moldova urcă la 2 milioane de metri cubi zilnic, începând de azi, de unde, pentru săptămâni la rând, stătea la 1,8 milioane de metri cubi. În acest moment, România este cel mai important furnizor de gaze pentru moldoveni, pentru că Chișinăul nu consumă în acest mai mult de 1,6 milioane de metri cubi zilnic. Faptul că exportul de gaz în Republica Moldova este de 2 milioane de metri cubi în timp ce consumul lor lor este 1,6 milioane nu este o contradicție. Pe lângă consum curent, moldovenii, ca și România, de altfel, stochează gaze pentru iarnă.

Este de precizat că, la nivelul unui întreg an, România nu mai este primul furnizor de gaz pentru moldoveni, rușii de la Gazprom având acest rol, cu precădere iarna. Este neclar dacă acest lucru se va mai întâmpla și în următoarea iarnă, pentru că totul depinde de temperatură. Dacă va fi o iarnă caldă, cu ce importă din România, direct și prin traznit, și cu ce extrage din stocuri, Republica Moldova ar putea să se descurce. La o iarnă rece însă, adică consumuri mari, are în continuare nevoie de Gazprom, scrie economedia.ro.

Potrivit informațiilor Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport și care va prelua și operarea SNT din Moldova), România, pe lângă exportul direct de gaz către Republica Moldova, asigură și tranzitul unor cantități care vin din coridorul sudic, via Turcia și Bulgaria, către Ucraina. Moldovenii stochează gaze pentru la iarnă în Ucraina, care are o capacitate uriașă de depozitare – 30 de miliarde de metri cubi. Mai multe state europene, printre care și România, și-au exprimat intenția de a stoca gaze în subteranul Ucrainei.

Moldovenii ar putea stoca și în România, după cum spune directorul Transgaz, Ion Sterian. „Volumele de gaze de tranzit tot ale lor le înmagazinează în Ucraina. După discuțiile mele cu Prim Ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Victor Pârlicov, vor înmagazina și la noi”, spune, în exclusivitate pentru Economedia.ro, Sterian. Capacitatea depozitelor subterane ale României este de 3,2 miliarde de metri cubi, din care un grad de umplere de 90%, cerut de UE, înseamnă circa 2,9 miliarde de metri cubi. Anul trecut, gradul de umplere a trecut de 95%. Stocarea gazelor în depozitele Romgaz și Engie costă separat, are un tarif anume, aprobat de ANRE.

Astfel, la import, din Bulgaria intră 8,2 milioane de metri cubi în România pe conducta T1 care traversează Dobrogea. Pe aceeași T1 ies către Ucraina 3,8 milioane metri cubi. După cum spune Sterian, parte din acest gaz este cumpărat de moldoveni pentru stocare în Ucraina.

UE a cerut statelor membre să umple 90% din depozitele de gaze, în perspectiva iernii 2023 – 2024. România este deja la aproape 75%. Republica Moldova, deși nu este stat membru, a decis să ia independent decizia să meargă și ea la 90%. Este în urmă însă, așa că recuperează, aducând mult gaz din import, pentru că nu are o producție proprie.

În afară de exportul înregistrat către Ucraina (tranzit, în fapt) și Republica Moldova, România mai înregistrează export și către Ungaria, A mai scăzut puțin, față de săptămânile din urmă, de la 6,6 milioane de metri cubi zilnic la 4,9 milioane de metri cubi. Producția locală este de 23,6 milioane de metri cubi, pe uscat, de la Petrom și Romgaz, și offshore, în Marea neagră, de la BSOG și Petrom (care extrage de decenii cantitați de gaz în platforma continentală).

#gaz #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.