Lovitură totală pentru Gazprom! România devine primul furnizor de gaz pentru Republica Moldova prin export

Exportul de gaz către Republica Moldova urcă la 2 milioane de metri cubi zilnic, începând de azi, de unde, pentru săptămâni la rând, stătea la 1,8 milioane de metri cubi. În acest moment, România este cel mai important furnizor de gaze pentru moldoveni, pentru că Chișinăul nu consumă în acest mai mult de 1,6 milioane de metri cubi zilnic. Faptul că exportul de gaz în Republica Moldova este de 2 milioane de metri cubi în timp ce consumul lor lor este 1,6 milioane nu este o contradicție. Pe lângă consum curent, moldovenii, ca și România, de altfel, stochează gaze pentru iarnă.

Este de precizat că, la nivelul unui întreg an, România nu mai este primul furnizor de gaz pentru moldoveni, rușii de la Gazprom având acest rol, cu precădere iarna. Este neclar dacă acest lucru se va mai întâmpla și în următoarea iarnă, pentru că totul depinde de temperatură. Dacă va fi o iarnă caldă, cu ce importă din România, direct și prin traznit, și cu ce extrage din stocuri, Republica Moldova ar putea să se descurce. La o iarnă rece însă, adică consumuri mari, are în continuare nevoie de Gazprom, scrie economedia.ro.

Potrivit informațiilor Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport și care va prelua și operarea SNT din Moldova), România, pe lângă exportul direct de gaz către Republica Moldova, asigură și tranzitul unor cantități care vin din coridorul sudic, via Turcia și Bulgaria, către Ucraina. Moldovenii stochează gaze pentru la iarnă în Ucraina, care are o capacitate uriașă de depozitare – 30 de miliarde de metri cubi. Mai multe state europene, printre care și România, și-au exprimat intenția de a stoca gaze în subteranul Ucrainei.

Moldovenii ar putea stoca și în România, după cum spune directorul Transgaz, Ion Sterian. „Volumele de gaze de tranzit tot ale lor le înmagazinează în Ucraina. După discuțiile mele cu Prim Ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Victor Pârlicov, vor înmagazina și la noi”, spune, în exclusivitate pentru Economedia.ro, Sterian. Capacitatea depozitelor subterane ale României este de 3,2 miliarde de metri cubi, din care un grad de umplere de 90%, cerut de UE, înseamnă circa 2,9 miliarde de metri cubi. Anul trecut, gradul de umplere a trecut de 95%. Stocarea gazelor în depozitele Romgaz și Engie costă separat, are un tarif anume, aprobat de ANRE.

Astfel, la import, din Bulgaria intră 8,2 milioane de metri cubi în România pe conducta T1 care traversează Dobrogea. Pe aceeași T1 ies către Ucraina 3,8 milioane metri cubi. După cum spune Sterian, parte din acest gaz este cumpărat de moldoveni pentru stocare în Ucraina.

UE a cerut statelor membre să umple 90% din depozitele de gaze, în perspectiva iernii 2023 – 2024. România este deja la aproape 75%. Republica Moldova, deși nu este stat membru, a decis să ia independent decizia să meargă și ea la 90%. Este în urmă însă, așa că recuperează, aducând mult gaz din import, pentru că nu are o producție proprie.

În afară de exportul înregistrat către Ucraina (tranzit, în fapt) și Republica Moldova, România mai înregistrează export și către Ungaria, A mai scăzut puțin, față de săptămânile din urmă, de la 6,6 milioane de metri cubi zilnic la 4,9 milioane de metri cubi. Producția locală este de 23,6 milioane de metri cubi, pe uscat, de la Petrom și Romgaz, și offshore, în Marea neagră, de la BSOG și Petrom (care extrage de decenii cantitați de gaz în platforma continentală).

#gaz #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.