Lovitură totală pentru Gazprom! România devine primul furnizor de gaz pentru Republica Moldova prin export

Exportul de gaz către Republica Moldova urcă la 2 milioane de metri cubi zilnic, începând de azi, de unde, pentru săptămâni la rând, stătea la 1,8 milioane de metri cubi. În acest moment, România este cel mai important furnizor de gaze pentru moldoveni, pentru că Chișinăul nu consumă în acest mai mult de 1,6 milioane de metri cubi zilnic. Faptul că exportul de gaz în Republica Moldova este de 2 milioane de metri cubi în timp ce consumul lor lor este 1,6 milioane nu este o contradicție. Pe lângă consum curent, moldovenii, ca și România, de altfel, stochează gaze pentru iarnă.

Este de precizat că, la nivelul unui întreg an, România nu mai este primul furnizor de gaz pentru moldoveni, rușii de la Gazprom având acest rol, cu precădere iarna. Este neclar dacă acest lucru se va mai întâmpla și în următoarea iarnă, pentru că totul depinde de temperatură. Dacă va fi o iarnă caldă, cu ce importă din România, direct și prin traznit, și cu ce extrage din stocuri, Republica Moldova ar putea să se descurce. La o iarnă rece însă, adică consumuri mari, are în continuare nevoie de Gazprom, scrie economedia.ro.

Potrivit informațiilor Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport și care va prelua și operarea SNT din Moldova), România, pe lângă exportul direct de gaz către Republica Moldova, asigură și tranzitul unor cantități care vin din coridorul sudic, via Turcia și Bulgaria, către Ucraina. Moldovenii stochează gaze pentru la iarnă în Ucraina, care are o capacitate uriașă de depozitare – 30 de miliarde de metri cubi. Mai multe state europene, printre care și România, și-au exprimat intenția de a stoca gaze în subteranul Ucrainei.

Moldovenii ar putea stoca și în România, după cum spune directorul Transgaz, Ion Sterian. „Volumele de gaze de tranzit tot ale lor le înmagazinează în Ucraina. După discuțiile mele cu Prim Ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Victor Pârlicov, vor înmagazina și la noi”, spune, în exclusivitate pentru Economedia.ro, Sterian. Capacitatea depozitelor subterane ale României este de 3,2 miliarde de metri cubi, din care un grad de umplere de 90%, cerut de UE, înseamnă circa 2,9 miliarde de metri cubi. Anul trecut, gradul de umplere a trecut de 95%. Stocarea gazelor în depozitele Romgaz și Engie costă separat, are un tarif anume, aprobat de ANRE.

Astfel, la import, din Bulgaria intră 8,2 milioane de metri cubi în România pe conducta T1 care traversează Dobrogea. Pe aceeași T1 ies către Ucraina 3,8 milioane metri cubi. După cum spune Sterian, parte din acest gaz este cumpărat de moldoveni pentru stocare în Ucraina.

UE a cerut statelor membre să umple 90% din depozitele de gaze, în perspectiva iernii 2023 – 2024. România este deja la aproape 75%. Republica Moldova, deși nu este stat membru, a decis să ia independent decizia să meargă și ea la 90%. Este în urmă însă, așa că recuperează, aducând mult gaz din import, pentru că nu are o producție proprie.

În afară de exportul înregistrat către Ucraina (tranzit, în fapt) și Republica Moldova, România mai înregistrează export și către Ungaria, A mai scăzut puțin, față de săptămânile din urmă, de la 6,6 milioane de metri cubi zilnic la 4,9 milioane de metri cubi. Producția locală este de 23,6 milioane de metri cubi, pe uscat, de la Petrom și Romgaz, și offshore, în Marea neagră, de la BSOG și Petrom (care extrage de decenii cantitați de gaz în platforma continentală).

#gaz #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.