Luminița de la capătul tunelului! FMI suplimentează finanțarea pentru Moldova cu 267 mil. USD

Echipa FMI a ajuns la un acord cu autoritățile moldovenești pentru creșterea suportului în cadrul aranjamentelor Facilității extinse de credit și Facilității de fonduri extinse. Autoritățile au cerut o creștere cu aproximativ 267 milioane USD a sprijinului financiar pentru a ajuta Moldova să facă față impactului războiului din Ucraina și creșterii prețurilor internaționale la energie și alimente.

După discuții productive, autoritățile moldovenești și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la creșterea acordurilor Facilității extinse de credit (ECF)- Facilitatea de fond extinsă (EFF) cu 267 mil. USD. Suma totală a programului va ajunge astfel la 815 mil. USD.

„Acest sprijin financiar suplimentar va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din șocuri adverse mari, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului, și va cataliza sprijinul din partea comunității internaționale. Acordul este supus aprobării de către Comitetul executiv al FMI, care urmează să analizeze cererea de mărire în luna mai. Prima plată în cadrul programului majorat în valoare de 108,2 milioane DST (aproximativ 149 milioane USD) va fi disponibilă imediat odată cu finalizarea primei revizuiri și alocată pentru sprijin bugetar”, se arată în mesajul FMI.

Necesitate de 1,7 miliarde USD

Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra economiei moldovenești. PIB-ul real este de așteptat să stagneze în acest an, cu previziuni supuse unei incertitudini ridicate. Se preconizează că perturbările comerțului și creșterea prețurilor mărfurilor vor crește deficitul de cont curent la 13,3% din PIB în acest an. Nevoile urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din escaladarea șocurilor sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022-2023 și se așteaptă să fie finanțate prin finanțarea FMI și asistența altor donatori. Pe fondul presiunilor temporare de lichiditate declanșate la începutul războiului, sectorul bancar a dat dovadă de rezistență susținută de lichidități puternice și rezerve de capital.

„Autoritățile acordă prioritate în mod corespunzător măsurilor pentru a face față crizei umanitare într-un mediu deja complex. Politica fiscală rămâne concentrată pe gestionarea afluxului considerabil de refugiați și pe atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și alimente. În cadrul mandatului său de stabilitate a prețurilor și financiară, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară pentru a limita inflația și a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb. În ciuda peisajului provocator, sunt puse în aplicare a angajamentele structurale ale programului până la sfârșitul lunii martie – inclusiv în domeniile anticorupție și statul de drept, guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și reformele de reglementare ale întreprinderilor de stat – a fost puternică”, potrivit FMI.

Deficit fiscal care va depăși 7% din PIB

Deficitul fiscal este de așteptat să crească la aproximativ 7,2% din PIB în acest an din cauza veniturilor mai mici și a cheltuielilor mai mari pentru sprijin umanitar și economic. Decalajul de finanțare fiscală în evoluție ar fi eliminat prin mobilizarea finanțării de la FMI și alți parteneri pentru a completa cea disponibilă de pe piețele interne de capital. Deși se preconizează că datoria publică va crește pe termen scurt, autoritățile sunt angajate să mențină sustenabilitatea datoriei pe măsură ce criza se atenuează, păstrând în același timp spațiul fiscal pentru reforme ambițioase de guvernanță și cheltuieli pentru dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.