Luminița de la capătul tunelului! FMI suplimentează finanțarea pentru Moldova cu 267 mil. USD

Echipa FMI a ajuns la un acord cu autoritățile moldovenești pentru creșterea suportului în cadrul aranjamentelor Facilității extinse de credit și Facilității de fonduri extinse. Autoritățile au cerut o creștere cu aproximativ 267 milioane USD a sprijinului financiar pentru a ajuta Moldova să facă față impactului războiului din Ucraina și creșterii prețurilor internaționale la energie și alimente.

După discuții productive, autoritățile moldovenești și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la creșterea acordurilor Facilității extinse de credit (ECF)- Facilitatea de fond extinsă (EFF) cu 267 mil. USD. Suma totală a programului va ajunge astfel la 815 mil. USD.

„Acest sprijin financiar suplimentar va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din șocuri adverse mari, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului, și va cataliza sprijinul din partea comunității internaționale. Acordul este supus aprobării de către Comitetul executiv al FMI, care urmează să analizeze cererea de mărire în luna mai. Prima plată în cadrul programului majorat în valoare de 108,2 milioane DST (aproximativ 149 milioane USD) va fi disponibilă imediat odată cu finalizarea primei revizuiri și alocată pentru sprijin bugetar”, se arată în mesajul FMI.

Necesitate de 1,7 miliarde USD

Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra economiei moldovenești. PIB-ul real este de așteptat să stagneze în acest an, cu previziuni supuse unei incertitudini ridicate. Se preconizează că perturbările comerțului și creșterea prețurilor mărfurilor vor crește deficitul de cont curent la 13,3% din PIB în acest an. Nevoile urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din escaladarea șocurilor sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022-2023 și se așteaptă să fie finanțate prin finanțarea FMI și asistența altor donatori. Pe fondul presiunilor temporare de lichiditate declanșate la începutul războiului, sectorul bancar a dat dovadă de rezistență susținută de lichidități puternice și rezerve de capital.

„Autoritățile acordă prioritate în mod corespunzător măsurilor pentru a face față crizei umanitare într-un mediu deja complex. Politica fiscală rămâne concentrată pe gestionarea afluxului considerabil de refugiați și pe atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și alimente. În cadrul mandatului său de stabilitate a prețurilor și financiară, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară pentru a limita inflația și a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb. În ciuda peisajului provocator, sunt puse în aplicare a angajamentele structurale ale programului până la sfârșitul lunii martie – inclusiv în domeniile anticorupție și statul de drept, guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și reformele de reglementare ale întreprinderilor de stat – a fost puternică”, potrivit FMI.

Deficit fiscal care va depăși 7% din PIB

Deficitul fiscal este de așteptat să crească la aproximativ 7,2% din PIB în acest an din cauza veniturilor mai mici și a cheltuielilor mai mari pentru sprijin umanitar și economic. Decalajul de finanțare fiscală în evoluție ar fi eliminat prin mobilizarea finanțării de la FMI și alți parteneri pentru a completa cea disponibilă de pe piețele interne de capital. Deși se preconizează că datoria publică va crește pe termen scurt, autoritățile sunt angajate să mențină sustenabilitatea datoriei pe măsură ce criza se atenuează, păstrând în același timp spațiul fiscal pentru reforme ambițioase de guvernanță și cheltuieli pentru dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.