Luminița de la capătul tunelului! FMI suplimentează finanțarea pentru Moldova cu 267 mil. USD

Echipa FMI a ajuns la un acord cu autoritățile moldovenești pentru creșterea suportului în cadrul aranjamentelor Facilității extinse de credit și Facilității de fonduri extinse. Autoritățile au cerut o creștere cu aproximativ 267 milioane USD a sprijinului financiar pentru a ajuta Moldova să facă față impactului războiului din Ucraina și creșterii prețurilor internaționale la energie și alimente.

După discuții productive, autoritățile moldovenești și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la creșterea acordurilor Facilității extinse de credit (ECF)- Facilitatea de fond extinsă (EFF) cu 267 mil. USD. Suma totală a programului va ajunge astfel la 815 mil. USD.

„Acest sprijin financiar suplimentar va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din șocuri adverse mari, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului, și va cataliza sprijinul din partea comunității internaționale. Acordul este supus aprobării de către Comitetul executiv al FMI, care urmează să analizeze cererea de mărire în luna mai. Prima plată în cadrul programului majorat în valoare de 108,2 milioane DST (aproximativ 149 milioane USD) va fi disponibilă imediat odată cu finalizarea primei revizuiri și alocată pentru sprijin bugetar”, se arată în mesajul FMI.

Necesitate de 1,7 miliarde USD

Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra economiei moldovenești. PIB-ul real este de așteptat să stagneze în acest an, cu previziuni supuse unei incertitudini ridicate. Se preconizează că perturbările comerțului și creșterea prețurilor mărfurilor vor crește deficitul de cont curent la 13,3% din PIB în acest an. Nevoile urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din escaladarea șocurilor sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022-2023 și se așteaptă să fie finanțate prin finanțarea FMI și asistența altor donatori. Pe fondul presiunilor temporare de lichiditate declanșate la începutul războiului, sectorul bancar a dat dovadă de rezistență susținută de lichidități puternice și rezerve de capital.

„Autoritățile acordă prioritate în mod corespunzător măsurilor pentru a face față crizei umanitare într-un mediu deja complex. Politica fiscală rămâne concentrată pe gestionarea afluxului considerabil de refugiați și pe atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și alimente. În cadrul mandatului său de stabilitate a prețurilor și financiară, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară pentru a limita inflația și a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb. În ciuda peisajului provocator, sunt puse în aplicare a angajamentele structurale ale programului până la sfârșitul lunii martie – inclusiv în domeniile anticorupție și statul de drept, guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și reformele de reglementare ale întreprinderilor de stat – a fost puternică”, potrivit FMI.

Deficit fiscal care va depăși 7% din PIB

Deficitul fiscal este de așteptat să crească la aproximativ 7,2% din PIB în acest an din cauza veniturilor mai mici și a cheltuielilor mai mari pentru sprijin umanitar și economic. Decalajul de finanțare fiscală în evoluție ar fi eliminat prin mobilizarea finanțării de la FMI și alți parteneri pentru a completa cea disponibilă de pe piețele interne de capital. Deși se preconizează că datoria publică va crește pe termen scurt, autoritățile sunt angajate să mențină sustenabilitatea datoriei pe măsură ce criza se atenuează, păstrând în același timp spațiul fiscal pentru reforme ambițioase de guvernanță și cheltuieli pentru dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.