Viorel Gherciu: Guvernul va acoperi agricultorilor 30% din valoarea accizei la motorină pentru lucrările de primăvară

13 Apr. 2022, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Apr. 2022, 09:53 // Actual //  MD Bani

Situația din domeniul agriculturii la zi a fost discutată în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8 cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu. În primul rând ministrul a ținut să facă o evaluare a situației produselor cerealiere pe anul trecut și la acest capitol Republica Moldova este asigurată din punct de vedere alimentar, ba mai mult o bună parte din acestea sunt disponibile și pentru export, scrie Realitatea.md.

„Moldova consumă în jur de 660 de mii de tone de grâu, dar anul trecut am produs 1 milion și jumătate de tone, deci practic un milion de tone destinat exportului. La fel și cu porumbul consumăm în jur de 1 milion și două sute de mii de tone, dar anul trecut am produs circa 3 milioane de tone. La fel suntem în creștere și cu floarea soarelui, am produs anul trecut 900 de mii de tone, dar consumăm în jur de 300 de mii de tone. Deci suntem o țară agrară și suntem net exportatori de produse agroalimentare.” – a menționat oficialul.

Potrivit lui Viorel Gherciu, acum Moldova este interesată de a investi în procesarea acestor produse și de a deveni o țară exportatoare de produse finite astfel ca valoare adăugată a produselor să rămână în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

La capitolul fertilizanți pe care îi importam înainte de războiul din Ucraina din Federația Rusă în proporție de 90 la sută acum suntem nevoiți să importăm și din alte părți și la prețuri mai mari.

„Deci aceste livrări au fost întrerupte și importatorii de fertilizanți au fost nevoiți să identifice alți furnizori din alte țări ca să asigure agricultorii cu acest produs. Prețurile sunt mai mari fiindcă     s-au schimbat căile de livrare și aceasta a contribuit la creșterea prețului cu 200 de dolari per tonă.” – a declarat ministrul.

În ce privește creșterea de animale, statul în ultimii ani oferă subvenționări în mărime de 50 la sută din valoarea procurării acestora de peste hotare.

„Avem nevoie de material de calitate înaltă pentru ca să asigurăm o productivitate înaltă a șeptelului pe care ni-l propunem și deja de mai mulți ani este subvenționat importul de animale cu productivitate de calitate înaltă, statul acoperind 50 la sută din valoarea acestei investiții, precum și din valoarea construcției nemijlocite a fermelor și procurării utilajelor.” – a menționat responsabilul guvernamental.

În pofida războiului din Ucraina, Republica Moldova a exportat mere în Federația Rusă, însă pe alte căi, producătorii de mere de la noi fiind dependenți de piața din Rusia.

„Deci de când s-a început războiul din 24 februarie până astăzi 12 aprilie, exporturile de mere din Republica Moldova în Federația Rusă au continuat, în total 20 de mii de tone de mere au fost exportate dintre care 10 mii de tone au ajuns în Federația Rusă, 3 mii de tone în România și restul pe alte piețe.” – a subliniat oficialul.

Pentru sprijinirea agricultorilor în timpul lucrărilor de primăvară guvernul poate la moment să ramburseze doar 30 la sută din valoarea accizei la motorina utilizată la aceste lucrări.

„Noi toți înțelegem că este important și ar fi un sprijin extraordinar pentru agricultori dacă această acciză ar fi rambursată integral, și poate într-o zi o să avem acest lucru, însă la moment au fost identificate resurse pentru a rambursa 30 la sută  din valoarea acestei accize.” – a conchis Viorel Gherciu.

Reamintim că războiul din Ucraina a lovit indirect și în agricultura din Moldova perturbând lanțurile de aprovizionare și cele de export-import ceea ce ar putea conduce ulterior la scumpirea unor produse alimentare.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.