Viorel Gherciu: Guvernul va acoperi agricultorilor 30% din valoarea accizei la motorină pentru lucrările de primăvară

Situația din domeniul agriculturii la zi a fost discutată în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8 cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu. În primul rând ministrul a ținut să facă o evaluare a situației produselor cerealiere pe anul trecut și la acest capitol Republica Moldova este asigurată din punct de vedere alimentar, ba mai mult o bună parte din acestea sunt disponibile și pentru export, scrie Realitatea.md.

„Moldova consumă în jur de 660 de mii de tone de grâu, dar anul trecut am produs 1 milion și jumătate de tone, deci practic un milion de tone destinat exportului. La fel și cu porumbul consumăm în jur de 1 milion și două sute de mii de tone, dar anul trecut am produs circa 3 milioane de tone. La fel suntem în creștere și cu floarea soarelui, am produs anul trecut 900 de mii de tone, dar consumăm în jur de 300 de mii de tone. Deci suntem o țară agrară și suntem net exportatori de produse agroalimentare.” – a menționat oficialul.

Potrivit lui Viorel Gherciu, acum Moldova este interesată de a investi în procesarea acestor produse și de a deveni o țară exportatoare de produse finite astfel ca valoare adăugată a produselor să rămână în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

La capitolul fertilizanți pe care îi importam înainte de războiul din Ucraina din Federația Rusă în proporție de 90 la sută acum suntem nevoiți să importăm și din alte părți și la prețuri mai mari.

„Deci aceste livrări au fost întrerupte și importatorii de fertilizanți au fost nevoiți să identifice alți furnizori din alte țări ca să asigure agricultorii cu acest produs. Prețurile sunt mai mari fiindcă s-au schimbat căile de livrare și aceasta a contribuit la creșterea prețului cu 200 de dolari per tonă.” – a declarat ministrul.

În ce privește creșterea de animale, statul în ultimii ani oferă subvenționări în mărime de 50 la sută din valoarea procurării acestora de peste hotare.

„Avem nevoie de material de calitate înaltă pentru ca să asigurăm o productivitate înaltă a șeptelului pe care ni-l propunem și deja de mai mulți ani este subvenționat importul de animale cu productivitate de calitate înaltă, statul acoperind 50 la sută din valoarea acestei investiții, precum și din valoarea construcției nemijlocite a fermelor și procurării utilajelor.” – a menționat responsabilul guvernamental.

În pofida războiului din Ucraina, Republica Moldova a exportat mere în Federația Rusă, însă pe alte căi, producătorii de mere de la noi fiind dependenți de piața din Rusia.

„Deci de când s-a început războiul din 24 februarie până astăzi 12 aprilie, exporturile de mere din Republica Moldova în Federația Rusă au continuat, în total 20 de mii de tone de mere au fost exportate dintre care 10 mii de tone au ajuns în Federația Rusă, 3 mii de tone în România și restul pe alte piețe.” – a subliniat oficialul.

Pentru sprijinirea agricultorilor în timpul lucrărilor de primăvară guvernul poate la moment să ramburseze doar 30 la sută din valoarea accizei la motorina utilizată la aceste lucrări.

„Noi toți înțelegem că este important și ar fi un sprijin extraordinar pentru agricultori dacă această acciză ar fi rambursată integral, și poate într-o zi o să avem acest lucru, însă la moment au fost identificate resurse pentru a rambursa 30 la sută din valoarea acestei accize.” – a conchis Viorel Gherciu.

Reamintim că războiul din Ucraina a lovit indirect și în agricultura din Moldova perturbând lanțurile de aprovizionare și cele de export-import ceea ce ar putea conduce ulterior la scumpirea unor produse alimentare.

#accize #viorel gherciu #agricultori #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.