Lupta împotriva operatorilor de jocuri de noroc online ilegali prin simpla blocare a site-urilor este ineficientă

Lupta împotriva operatorilor de jocuri de noroc online ilegali prin simpla blocare a site-urilor acestora este ineficientă. Și asta pentru că, zilnic, apar sute de pagini oglindă ale acestora. Prin urmare, 20 de țări din UE, precum și Marea Britanie dispun de mecanisme de blocare a tranzacțiilor în conturile unor astfel de operatori.

De exemplu, în Italia, instituțiile de plată pot primi amenzi de la 300 000 de euro la 1,3 milioane de euro pentru tranzacții în conturile operatorilor de jocuri de noroc ilegale. O serie de țări au prevăzut, de asemenea, un mecanism de retragere a licențelor operatorilor de plăți pentru acțiuni de acest gen.

În Republica Moldova nu există un astfel de mecanism și nici nu se prevede introducerea acestuia. De exemplu, Ministerul Finanțelor precizează că Agenția Servicii Publice identifică site-urile ilegale de jocuri de noroc și solicită autorităților competente să le blocheze, la fel ca și tranzacțiile de plată pe acestea. La rândul său, Agenția Servicii Publice afirmă că în fiecare caz de acest gen contactează Banca Națională. Banca Națională a Moldovei afirmă, însă, că potrivit legii, NU este obligată să blocheze astfel de operațiuni de plată. Iar furnizorii de servicii de plată, prin lege, NU verifică legalitatea operațiunilor de plată.

Mai mult, în 2023 va intra în vigoare o normă legislativă, care de fapt legalizează tranzacțiile în conturile operatorilor nelicențiați. Astfel, prestarea serviciilor de plată în favoarea persoanelor care activează pe teritoriul Republicii Moldova fără autorizația corespunzătoare a autorităților competente sau interzise prin lege nu va constitui o infracțiune.

„Legal Business Monitor” atrage atenția asupra faptului că astfel de acțiuni sunt contrare practicilor din țările UE. Acest lucru ar putea favoriza și mai mult activitățile nepedepsite ale operatorilor de jocuri de noroc ilegale, dintre care mulți sunt companii offshore rusești. Astfel, există riscul reducerii veniturilor bugetare provenite din activitatea companiei de stat Loteria Națională a Moldovei. Există condiții favorabile pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, care au fost menționate în raportul Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului la începutul anului 2022. În plus, se remarcă și riscurile la adresa securității statului, deoarece activitatea necontrolată și neîngrădită a operatorilor offshore oferă acces la datele personale ale jucătorilor moldoveni.

Descarcă analiza completă

#blocare #site-uri #jocuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.