Lupta împotriva operatorilor de jocuri de noroc online ilegali prin simpla blocare a site-urilor este ineficientă

Lupta împotriva operatorilor de jocuri de noroc online ilegali prin simpla blocare a site-urilor acestora este ineficientă. Și asta pentru că, zilnic, apar sute de pagini oglindă ale acestora. Prin urmare, 20 de țări din UE, precum și Marea Britanie dispun de mecanisme de blocare a tranzacțiilor în conturile unor astfel de operatori.

De exemplu, în Italia, instituțiile de plată pot primi amenzi de la 300 000 de euro la 1,3 milioane de euro pentru tranzacții în conturile operatorilor de jocuri de noroc ilegale. O serie de țări au prevăzut, de asemenea, un mecanism de retragere a licențelor operatorilor de plăți pentru acțiuni de acest gen.

În Republica Moldova nu există un astfel de mecanism și nici nu se prevede introducerea acestuia. De exemplu, Ministerul Finanțelor precizează că Agenția Servicii Publice identifică site-urile ilegale de jocuri de noroc și solicită autorităților competente să le blocheze, la fel ca și tranzacțiile de plată pe acestea. La rândul său, Agenția Servicii Publice afirmă că în fiecare caz de acest gen contactează Banca Națională. Banca Națională a Moldovei afirmă, însă, că potrivit legii, NU este obligată să blocheze astfel de operațiuni de plată. Iar furnizorii de servicii de plată, prin lege, NU verifică legalitatea operațiunilor de plată.

Mai mult, în 2023 va intra în vigoare o normă legislativă, care de fapt legalizează tranzacțiile în conturile operatorilor nelicențiați. Astfel, prestarea serviciilor de plată în favoarea persoanelor care activează pe teritoriul Republicii Moldova fără autorizația corespunzătoare a autorităților competente sau interzise prin lege nu va constitui o infracțiune.

„Legal Business Monitor” atrage atenția asupra faptului că astfel de acțiuni sunt contrare practicilor din țările UE. Acest lucru ar putea favoriza și mai mult activitățile nepedepsite ale operatorilor de jocuri de noroc ilegale, dintre care mulți sunt companii offshore rusești. Astfel, există riscul reducerii veniturilor bugetare provenite din activitatea companiei de stat Loteria Națională a Moldovei. Există condiții favorabile pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, care au fost menționate în raportul Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului la începutul anului 2022. În plus, se remarcă și riscurile la adresa securității statului, deoarece activitatea necontrolată și neîngrădită a operatorilor offshore oferă acces la datele personale ale jucătorilor moldoveni.

Descarcă analiza completă

#blocare #site-uri #jocuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.