Macron: Europa se îndreaptă spre un război tarifar cu SUA şi China

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că viitoarea administrație americană va continua să protejeze agresiv piața internă, riscând să dezmembreze lanțurile valorice dintre Europa și SUA. Declarația a fost făcută în cadrul unui panel dedicat competitivității europene, unde Macron a subliniat că „intrăm în mod clar într-o lume a războaielor tarifare”.

Fostul președinte american Donald Trump a propus recent aplicarea unor tarife de 10% până la 20% pentru toate bunurile importate, o măsură care ar putea afecta puternic industriile europene dependente de export, precum cea auto și chimică. Această propunere vine pe fondul unor tensiuni comerciale deja existente, alimentate de subvențiile ecologice ale administrației Biden, taxele pe oțel și aluminiu, precum și disputa de lungă durată dintre companiile Boeing și Airbus.

Tensiunile comerciale nu se opresc însă aici. Uniunea Europeană a lansat o anchetă antisubvenții împotriva vehiculelor electrice produse în China, o măsură care a provocat reacții dure din partea Beijingului. Ca răspuns, China a impus tarife asupra unor produse europene, precum rachiurile, afectând în special industria coniacului francez.

Macron a avertizat că Washingtonul ar putea accelera separarea economică a europenilor de China prin impunerea unor tarife drastice împotriva Beijingului. „Unul dintre riscuri este ca aceste tarife să afecteze pe toată lumea, inclusiv Europa, și să forțeze o separare mai rapidă de piața chineză”, a declarat Macron.

La rândul său, fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a susținut importanța unei strategii comune a UE pentru a naviga în acest context economic global complex. Cu toate acestea, Europa se confruntă cu diviziuni interne, Germania fiind una dintre țările care critică tarifele impuse vehiculelor electrice chineze, din cauza impactului asupra producătorilor săi auto.

Macron a atras atenția asupra riscului unei fracturi între țările europene. „Unele state, mai dependente de piața americană, ar putea ceda mai ușor presiunii Washingtonului, în timp ce altele, mai expuse pieței chineze, vor încerca să-și protejeze interesele”, a declarat el, subliniind nevoia unei politici europene unite în fața acestor provocări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarifem razboi #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.