Magnații decid soarta agricultorilor! Legea secetei, blocată de Guvern pentru interese ascunse

Fostul reprezentant al Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, și-a exprimat îngrijorarea într-o postare pe Facebook referitoare la blocajul proiectului de lege crucial pentru agricultorii afectați de seceta din 2024. Inițiativa legislativă, înaintată de deputatul Alex Trubca, este, conform lui Slusari, obstrucționată de influența unor grupuri de interese din cadrul Guvernului.

„Un grup îngust de magnați trag sforile în executiv și apropie catastrofa financiară a sutelor de fermieri micro, mici și mijlocii, mulți dintre care deja sunt executați,” a declarat Slusari.

Situația este agravată de retragerea avizului Guvernului la proiectul de lege, decizie luată fără explicații de către Ministerul Agriculturii. Această retragere împiedică includerea proiectului pe agenda ședinței plenare a Parlamentului, în pofida promisiunii făcute fermierilor de adoptare a legii în două lecturi până pe 5 decembrie.

Slusari a subliniat că lipsa de acțiune a autorităților și implicarea Ministerului Agriculturii în „jocuri murdare” pun în pericol supraviețuirea fermierilor mici și mijlocii, care constituie coloana vertebrală a agriculturii moldovenești.

Marți, în cadrul consultărilor de la Parlament, au fost discutate modificările propuse la Legea Secetei, care aduc schimbări semnificative în sprijinul agricultorilor afectați de dificultăți financiare.

De asemenea, s-a clarificat că datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală.

Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #lege #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.