Maia Sandu: Acum doi ani unii bărbaţi spuneau că o femeie nu poate câştiga alegerile prezidenţiale

Maia Sandu, prima femeie preşedintă a Republicii Moldova, a declarat marţi, în Parlamentul României la o conferinţă despre egalitatea de şanse, că în urmă cu doi ani unii bărbaţi spuneau că o femeie nu poate căştiga alegerile prezidenţiale.

„Societatea noastră sprijină implicarea femeilor în viaţa politică pentru că suntem europeni şi avem valori europene. Cetăţenii noştri au demonstrat că apreciază înainte de toate caracterul unui om, că îl măsoară pe celălalt după merite, indiferent dacă este femeie sau bărbat. Acum doi ani unii bărbaţi din spaţiul politic de la noi spuneau că o femeie nu poate câştiga alegerile prezidenţiale şi că în general femeile nu au ce căuta în politică. Dar, majoritatea cetăţenilor noştri au pus în faţă valoarea omului, nu prejudecăţile”, a spus Maia Sandu la conferinţa „Femeile parlamentar din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional”.

Ea susţine că în ultima perioadă tot mai multe femei din Moldova s-au implicat în politică.

„În Republica Moldova femeile sunt lidere în mai multe sfere de activitate. Ele conduc astăzi importante instituţii publice: Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Anticorupţie, Curtea Constituţională”, a precizat preşedinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a mai spus că în Parlamentul Republicii Moldova 40% dintre deputaţi sunt femei şi că în jur de 200 de femei conduc primării, ceea ce înseamnă 22% din numărul total.

#sandu #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.