Maia Sandu, de Ziua Independenţei Republicii Moldova: Războiul se va termina, iar noi vom ieşi din crize mai puternici

În discursul ocazionat de Ziua Independenţei, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a îndemnat concetăţenii să creadă în forţele proprii şi să nu se oprească „la mijloc de drum”, astfel încât să le poată lăsa copiilor o „ţară liberă, în care să îşi croiască viitorul”.

„Dacă unii vor întreba la ce foloseşte libertatea şi democraţia când preţurile cresc, le vom răspunde: libertatea noastră ne face mai puternici, ne dă voce, demnitate şi putere, ne face să stăm drepţi, să nu ne temem şi să judecăm după interesul nostru propriu, nu după dictatul cuiva din afară”, a spus Maia Sandu într-un discurs rostit în faţa unei mulţimi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, după depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, împreună cu şefa guvernului Natalia Gavriliţa şi preşedintele parlamentului Igor Grosu.

Republica Moldova marchează împlinirea a 31 de ani de la proclamarea independenţei sale la 27 august 1991, odată cu destrămarea URSS. O serie de festivităţi au avut loc cu această ocazie la Chişinău sub genericul „Ţară mică, inimă mare”, un slogan lansat de Maia Sandu la începutul primăverii, când Republica Moldova şi-a deschis graniţele pentru primirea refugiaţilor din Ucraina confruntată cu o invazie rusească neprovocată, aminteşte postul de radio citat.

În discursul său, Maia Sandu a condamnat agresiunea rusă din Ucraina, afirmând că războiul înseamnă criză şi sărăcie. „Războiul nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei ne arată clar preţul libertăţii”, a spus ea, adăugând: „Războiul se va termina, iar noi vom reuşi să ieşim din aceste crize mai puternici, mai rezistenţi”.

#sandu #independenta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Propunerile Ministerului Finanțelor privind noul Cod Fiscal, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, riscă să afecteze grav sectorul agricol, susține Alexandru Bădăru, fost director executiv al Asociației Forța Fermierilor.

Într-o analiză publicată după examinarea proiectului, expertul afirmă că pachetul fiscal propus transferă o parte importantă a efortului de consolidare bugetară asupra agricultorilor, într-un moment în care sectorul continuă să resimtă efectele secetelor repetate, ale crizei energetice și ale deficitului de forță de muncă.

Potrivit lui Bădăru, una dintre cele mai controversate modificări este majorarea TVA pentru produsele agroalimentare de la 8% la 20%. Expertul avertizează că fermierii vând adesea producția cu termene de plată de până la șase luni, însă vor fi obligați să achite TVA imediat, ceea ce ar putea genera probleme majore de lichiditate.

„Statul cere bani pe care agricultorul nu i-a încasat încă”, susține acesta.

Analiza critică și eliminarea cotei zero de TVA pentru tractoare, utilaje agricole, terenuri, clădiri și energie. În opinia autorului, această modificare va majora cu 20% costul investițiilor în modernizarea exploatațiilor agricole și va reduce atractivitatea investițiilor într-un sector care are nevoie de capitalizare.

Un alt punct sensibil este creșterea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de agricultori de la 18% la 21%. Totodată, proiectul introduce contribuții de 21% și pentru zilieri, categorie care până acum nu era supusă acestor plăți.

Bădăru consideră că măsura riscă să împingă o parte din activitatea sezonieră în economia informală și să compromită obiectivele platformei electronice e-Zilier, creată pentru legalizarea muncii ocazionale în agricultură.

Expertul atrage atenția și asupra noului mod de calcul al impozitului funciar, care va depinde de valoarea cadastrală a terenurilor și de cotele stabilite de autoritățile locale. În opinia sa, modificarea poate genera creșteri semnificative ale sarcinii fiscale și diferențe mari între localități.

În plus, proiectul prevede majorarea graduală a accizei la motorină, cu 20% în 2027, 44% în 2028 și 73% în 2029 comparativ cu nivelul actual. În același timp, mecanismul de rambursare a accizelor va fi limitat în principal la lucrările agricole și horticole, excluzând unele categorii care beneficiază în prezent de acest sprijin.

Potrivit lui Alexandru Bădăru, analiza de impact prezentată de autorități nu reflectă suficient situația financiară dificilă a fermierilor și problemele legate de accesul la finanțare și lichidități.

„Pachetul fiscal propus de Ministerul Finanțelor este introdus preponderent cu scopul consolidării bugetare, iar aplicarea lui în forma actuală riscă să accelereze exact declinul pe care statisticile îl documentează deja”, concluzionează fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor.