Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi „nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.