Maia Sandu s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen. A cerut abolirea cotelor de export pentru produsele moldovenești

19 Mai 2022, 13:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Mai 2022, 13:45 // Actual //  MD Bani

Președinta țării, Maia Sandu, i-a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, abolirea cotelor de export pentru produsele moldovenești și sprijin pentru achiziționarea de fertilizanți, necesari pentru lucrările agricole, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu aceasta la Bruxelles, scrie Realitatea.md.

Sandu contează pe transferarea mai rapidă a primei tranșe de ajutor bugetar promisă de UE țării noastre, care va sprijini eforturile Guvernului de recuperare a economiei și asigurarea securității energetice a țării

„Am continuat vizita de lucru la Bruxelles cu o discuție constructivă cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Am vorbit despre impactul major al războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova și a regiunii în ansamblu. Apreciem deschiderea instituțiilor europene de a sprijini Republica Moldova în gestionarea crizelor cu care se confruntă țara noastră.Am solicitat, în acest context, abolirea cotelor de export pentru produsele moldovenești și sprijin pentru achiziționarea de fertilizanți, necesari pentru lucrările agricole. De asemenea, contăm pe transferarea mai rapidă a primei tranșe de ajutor bugetar, care va sprijini eforturile Guvernului de recuperare a economiei și asigurarea securității energetice a țării. Uniunea Europeană este cel mai important partener economic și de dezvoltare a țării noastre, iar integrarea europeană înseamnă un impuls puternic pentru modernizarea sectoarelor-cheie și pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor noștri”, scrie Sandu pe Facebook.

Amintim că, astăzi, 19 mai șefa statului își încheie vizita de două zile la Bruxelles și Paris, unde a avut întrevederi cu demnitari europeni de rang înalt, precum președintele Franței, Emmanuel Macron, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.