Marcel Spătaru: Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților

Implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente la sate, eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul muncii a șomerilor, a tinerilor, persoanelor cu dizabilități, sunt doar câteva din acțiunile pe care și le propune Ministerul Muncii și Protecției Sociale să le realizeze pentru următorul an, strategii, care se regăsesc în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice, scrie Realitatea.md.

Prioritar, responsabilii Ministerului au declarat că își propun patru obiective: creșterea ratei de ocupare – tot ce ține de dezvoltarea economică a întreprinderilor mici și mijlocii, sporirea calificării și competitivității forței de muncă – tot ce ține de reorganizare a instituțiilor de învățământ și sporirea calității acestuia, suport suplimentar pentru integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii – fiind vorba de persoane cu dizabilități, precum și consolidarea capacităților constituționale a celora implicați în elaborarea și implementarea politicii de ocupare a forței de muncă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătaru a declarat că, prioritatea zero va fi integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități și remunerarea echitabilă în baza genului.

„Ne propunem să remunerăm egal muncile pe bază de gen, între femei și bărbați. Este un obiectiv permanent, dar totuși suntem gata să discutăm pe acest subiect inclusiv cu societatea civilă. Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, Guvernul își propune ca în perioada de referință să modifice cadrul legislativ în domeniul muncii și protecției sociale, în așa fel în cât să fie eliminate lacunele, să integreze șomerii în câmpul muncii, angajarea suplimentară a circa 560 de asistenți personali, majorarea a alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei aprobată, indexarea anuală a pensiilor ținând cont de creșterea economică, introducerea pensiei anticipate pentru carieră lungă, reexaminarea anuală a pensiilor etc.

Un subiect aparte, Marcel Spătaru a declarat că este intenția de a combate achitarea salariilor în plic sau cum este numită „munca la negru”, precum și fenomenul care ia amploare în ultima perioadă „munca la gri” – ceea ce presupune de fapt un contract încheiat între angajator și angajat, doar că oficial muncitorul primește un salariu minim pe economie, iar în plic un surplus de bani nedeclarați.

Mai multe detalii despre Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice puteți găsi aici.

Consultările publice au fost transmise live pe Rlive.md și au participat atât reprezentanții instituției, cât și cei ai patronatelor, sindicatelor și chiar a organizațiilor străini ce au reprezentanți în țara noastră.

#campul muncii #guvernare #angajare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.