Marcel Spătaru: Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților

Implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente la sate, eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul muncii a șomerilor, a tinerilor, persoanelor cu dizabilități, sunt doar câteva din acțiunile pe care și le propune Ministerul Muncii și Protecției Sociale să le realizeze pentru următorul an, strategii, care se regăsesc în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice, scrie Realitatea.md.

Prioritar, responsabilii Ministerului au declarat că își propun patru obiective: creșterea ratei de ocupare – tot ce ține de dezvoltarea economică a întreprinderilor mici și mijlocii, sporirea calificării și competitivității forței de muncă – tot ce ține de reorganizare a instituțiilor de învățământ și sporirea calității acestuia, suport suplimentar pentru integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii – fiind vorba de persoane cu dizabilități, precum și consolidarea capacităților constituționale a celora implicați în elaborarea și implementarea politicii de ocupare a forței de muncă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătaru a declarat că, prioritatea zero va fi integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități și remunerarea echitabilă în baza genului.

„Ne propunem să remunerăm egal muncile pe bază de gen, între femei și bărbați. Este un obiectiv permanent, dar totuși suntem gata să discutăm pe acest subiect inclusiv cu societatea civilă. Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, Guvernul își propune ca în perioada de referință să modifice cadrul legislativ în domeniul muncii și protecției sociale, în așa fel în cât să fie eliminate lacunele, să integreze șomerii în câmpul muncii, angajarea suplimentară a circa 560 de asistenți personali, majorarea a alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei aprobată, indexarea anuală a pensiilor ținând cont de creșterea economică, introducerea pensiei anticipate pentru carieră lungă, reexaminarea anuală a pensiilor etc.

Un subiect aparte, Marcel Spătaru a declarat că este intenția de a combate achitarea salariilor în plic sau cum este numită „munca la negru”, precum și fenomenul care ia amploare în ultima perioadă „munca la gri” – ceea ce presupune de fapt un contract încheiat între angajator și angajat, doar că oficial muncitorul primește un salariu minim pe economie, iar în plic un surplus de bani nedeclarați.

Mai multe detalii despre Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice puteți găsi aici.

Consultările publice au fost transmise live pe Rlive.md și au participat atât reprezentanții instituției, cât și cei ai patronatelor, sindicatelor și chiar a organizațiilor străini ce au reprezentanți în țara noastră.

#campul muncii #guvernare #angajare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a reacționat la decizia SUA de a impune tarife majorate asupra unor produse moldovenești, subliniind că Republica Moldova are tot dreptul legal să răspundă, însă cu măsuri bine gândite și direcționate.

„NU, Moldova nu aplică 61% tarife la import din SUA, așa cum s-a vehiculat – tariful mediu ponderat este de doar 2,8%”, a clarificat economistul. Potrivit lui, reacția Moldovei trebuie să fie una strategică, nu impulsivă: „DA, Moldova are tot dreptul legal să riposteze, dar într-un mod inteligent. Să majorăm tarifele doar pentru produsele americane care concurează direct cu producătorii autohtoni – în special produsele alimentare și băuturile –, fără să scumpim importurile de mașini, echipamente și tehnologii, care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică”.

Lupușor consideră că impactul imediat al acestor măsuri americane nu va fi dramatic, întrucât ponderea SUA în exporturile de bunuri din Moldova este de doar 2,5%. Totuși, avertizează că anumite companii ar putea avea de suferit: „Franzeluța, Kvint și alte companii importante pot fi afectate”.

În concluzie, directorul Expert-Grup susține că, deși ofensiva comercială „trumpistă” trebuie tratată cu seriozitate, răspunsul Moldovei trebuie să fie echilibrat, protejându-și industria locală, dar fără a frâna accesul la tehnologie și dezvoltare.