Mare atenție! Ce se întâmplă cu facturile celor debranșați de la căldura centralizată

Cei care s-au debranșat de la căldura centralizată, nu sunt scutiți de achitarea facturii la căldură. „Termoelectrica nu ia mai multă energie or, toate facturile adunate ale locatarilor trebuie să coincidă cu datele de la contor de la intrarea în bloc”, a declarat într-o conferință de presă directorul Termoelectrica, Iurie Razlovan, care a explicat noua metodologie de facturare a căldurii în blocurile din Capitală.

„Toate apartamentele, mai ales cele debranșate, trebuie să contribuie la plata facturii la căldură. Este vorba de spațiile comune, scară, subsol și coloanele care tranzitează apartamentele. Un lucru nou din metodologie este coeficientul Q18”, a explicat Razlovan.

Potrivit lui, Q 18 este coeficientul care ia în calcul temperatura din apartamentele deconectate.

„De exemplu, o familie proprietară a unui apartament pleacă în vacanță. Peste două săptămânii când revine temperatura e de 16 grade. De unde s-a luat căldura? A fost o contribuție comună. Prin urmare dacă ești debranșat trebuie să asiguri o cantitate de căldură. Cum se va depista acest lucru, vom solicita facturile de la ceilalți furnizori și vom analiza consumul. Respectiv dacă va mai mic sau chiar deloc atunci se va lua în calcul coeficientul Q18”, a mai spus directorul Termoelectrica.

Șeful companiei termoenergetice a explicat de ce tarifele din acest an sunt mai mari. „Nu se mai acordă compensația la compensația la căldură de către municipalitate”

Anul trecut toți proprietarii celor 25 de mii de apartamente debranșate de la sistemul centralizat de căldură au aplicat pentru compensații de la guvern, în timp ce în sezonul de încălzire 2023-2024, doar 16 mi de proprietari au solicitat compensații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razlovan #căldură #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt oferte au fost depuse pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț – Iași – Ungheni, contract care prevede și realizarea a aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. La procedură participă companii din România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania, Turcia și Ucraina.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România gestionează licitația pentru tronsonul 4, cuprins între DN24, în zona Iași, și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Sectorul are o lungime de 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a contractului este de 4,7 miliarde de lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene prin programul Security Action for Europe (SAFE). Durata totală de realizare este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Proiectul include lucrări de infrastructură complexe, printre care 14 poduri și pasaje, două tunele — cel mai lung având circa 1.760 de metri — și două noduri rutiere, unul de perspectivă cu drum de legătură spre viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.

CNIR precizează că va acorda punctaj suplimentar constructorului care își asumă finalizarea în cel mult 18 luni a segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni. Elementul de noutate al contractului este segmentul de autostradă care va fi construit dincolo de Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, de partea română. „Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Proiectul este corelat și cu dezvoltarea unui hub logistic multimodal la stația Berești, în raionul Ungheni, pe un teren de 18 hectare. Acesta este gândit ca un punct strategic la frontiera estică a Uniunii Europene, cu acces la rețeaua TEN-T, la infrastructura feroviară cu ecartament european și larg și la coridoarele de transport Centru–Nord.