Lovitură dublă pentru Moscova: China și India opresc importurile de petrol rusesc

Marile companii petroliere de stat din China au suspendat achizițiile de țiței rusesc transportat pe mare, după ce Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil – cele mai mari două companii petroliere ale Moscovei, relatează Reuters.

Decizia Beijingului vine în același timp în care rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat maritim, se pregătesc să reducă drastic importurile pentru a se conforma noilor restricții impuse de Washington ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit surselor citate, giganții chinezi PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil au decis să evite, cel puțin pe termen scurt, tranzacțiile cu petrol rusesc livrat pe mare, din cauza temerilor privind sancțiunile financiare și comerciale. Cele patru companii nu au oferit deocamdată comentarii oficiale.

China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe cale maritimă, însă cea mai mare parte provine din achizițiile rafinăriilor independente („teapots”), care ar putea, de asemenea, să își suspende temporar cumpărările pentru a evalua efectele sancțiunilor.

Datele firmei Vortexa Analytics arată că, în primele nouă luni ale anului 2025, companiile chineze de stat au achiziționat mai puțin de 250.000 de barili pe zi, în timp ce estimările Energy Aspects indică un volum de circa 500.000 de barili pe zi.

Divizia comercială a Sinopec, Unipec, a încetat deja cumpărarea de petrol rusesc încă de săptămâna trecută, după ce Marea Britanie a adăugat pe lista de sancțiuni Rosneft, Lukoil, mai multe nave din „flota-umbră” rusă și chiar unele entități chineze implicate în comerțul cu țiței.

De regulă, Rosneft și Lukoil nu vând direct marilor companii chineze, ci prin intermediari. Cu toate acestea, suspendarea achizițiilor de către Beijing și scăderea bruscă a cererii din India — doi dintre cei mai mari clienți ai Moscovei — vor pune presiune uriașă pe veniturile petroliere ale Rusiei și ar putea forța reorientarea exporturilor spre piețe mai mici, din Orientul Mijlociu, Africa sau America Latină.

Analiștii estimează că, în urma acestor decizii, prețurile globale ale petrolului ar putea crește semnificativ, pe măsură ce China și India vor căuta surse alternative de aprovizionare din Orientul Mijlociu sau Africa.

Înaintea anunțului privind sancțiunile americane, petrolul rusesc de tip ESPO pentru livrările din noiembrie se tranzacționa cu o primă de 1,7 dolari/baril față de Brent; după sancțiuni, prima s-a redus la doar 1 dolar/baril — semn clar al incertitudinii din piață.

În prezent, China mai importă circa 900.000 de barili pe zi de țiței rusesc prin conducte, volum furnizat exclusiv către PetroChina – flux care, potrivit traderilor, nu va fi afectat direct de sancțiunile recente.

Potrivit Reuters, această dublă lovitură – din partea Chinei și Indiei – ar putea reprezenta cel mai grav șoc pentru exporturile energetice ruse de la începutul războiului din Ucraina, reducând drastic veniturile Moscovei și perturbând echilibrul global al pieței petrolului.

#sanctiuni #petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.