Marea putere economică a Europei este pe marginea prăpastiei. Scădere neașteptată a producției în ultimele trei luni

Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, a înregistrat o scădere neașteptată de 0,1% a produsului intern brut (PIB) în al doilea trimestru al anului, potrivit unui raport publicat de Bloomberg pe 30 iulie. Această contracție pune în discuție reziliența zonei euro, chiar și în contextul creșterii economiilor altor mari state membre ale blocului comunitar. În contrast cu Germania, Franța a raportat o creștere de 0,3% a PIB-ului, Italia a înregistrat un avans de 0,2%, iar Spania a avut o creștere de 0,8%.

În același timp, inflația în Spania a scăzut surprinzător la 2,9% în iulie, beneficiind de prețuri mai mici la alimente și energie. Datele Eurostat arată o creștere generală de 0,3% a economiilor din zona euro.

Diferențele dintre marile economii ale zonei euro reprezintă o provocare pentru Banca Centrală Europeană (BCE), care va lua o decizie importantă în septembrie privind posibilitatea reducerii dobânzii de referință. BCE a indicat anterior că nu se așteaptă la creșteri economice semnificative în acest an, menționând că expansiunea economică rămâne vulnerabilă la probleme globale și tensiuni comerciale.

Scăderea economiei germane a fost atribuită scăderii investițiilor în echipamente și clădiri, conform biroului federal de statistică. Klaus Wohlrabe de la Institutul Ifo din Munchen a declarat că „economia Germaniei este prinsă într-o criză, iar a treia parte a anului prezintă puține speranțe pentru o îmbunătățire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovagaz ar putea să-și extindă activitatea dincolo de sectorul gazelor naturale și să investească inclusiv în producerea energiei electrice. Directorul companiei, Vadim Ceban, susține că Moldovagaz trebuie să rămână o companie infrastructurală, dar să se transforme treptat într-un jucător energetic cu activități mai diversificate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu cu Veaceslav Kunev.

„Moldovagaz va rămâne și trebuie să fie o companie infrastructurală. Trebuie să obținem rețele. Moldovagaz poate să fie o companie energetică, să investească în generația de electroenergie”, a declarat Ceban.

Potrivit acestuia, Moldovagaz are deja proiecte în domeniul energiei regenerabile și examinează posibilitatea dezvoltării unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale. Astfel de centrale ar putea fi utilizate inclusiv pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, într-un context în care ponderea surselor regenerabile este în creștere.

O altă direcție vizată de companie este modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor. Moldovagaz intenționează să extindă utilizarea sistemelor de telemetrie și telemecanică, precum și a tehnologiilor de tip „Smart Energy”.

Unul dintre proiecte presupune instalarea unor module radio la contoarele de gaze. Acestea ar permite transmiterea automată a datelor privind consumul către sistemul de evidență, eliminând necesitatea citirii manuale și a accesului controlorilor în locuințele consumatorilor.

Ceban afirmă că dezvoltarea acestui sistem a impulsionat inclusiv producția locală. Dacă anterior modulele electronice erau importate, în prezent o parte dintre componente sunt produse și asamblate în Republica Moldova. Directorul Moldovagaz consideră că există potențial inclusiv pentru exportul acestor echipamente.

Compania intenționează să extindă utilizarea modulelor radio în municipiul Chișinău pe parcursul următorilor aproximativ trei ani. Realizarea proiectului va depinde însă de obținerea aprobărilor necesare din partea acționarilor și a autorității de reglementare.

Digitalizarea contoarelor ar putea deveni importantă și în contextul discuțiilor privind aplicarea unor cote diferențiate de TVA la gazele naturale, în funcție de volumul consumat. Potrivit lui Ceban, transmiterea automată a indicilor ar permite stabilirea exactă a consumului pentru fiecare lună și, implicit, aplicarea corectă a eventualelor facilități fiscale.