Marea putere economică a Europei este pe marginea prăpastiei. Scădere neașteptată a producției în ultimele trei luni

30 Iul. 2024, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iul. 2024, 17:33 // Actual //  bani.md

Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, a înregistrat o scădere neașteptată de 0,1% a produsului intern brut (PIB) în al doilea trimestru al anului, potrivit unui raport publicat de Bloomberg pe 30 iulie. Această contracție pune în discuție reziliența zonei euro, chiar și în contextul creșterii economiilor altor mari state membre ale blocului comunitar. În contrast cu Germania, Franța a raportat o creștere de 0,3% a PIB-ului, Italia a înregistrat un avans de 0,2%, iar Spania a avut o creștere de 0,8%.

În același timp, inflația în Spania a scăzut surprinzător la 2,9% în iulie, beneficiind de prețuri mai mici la alimente și energie. Datele Eurostat arată o creștere generală de 0,3% a economiilor din zona euro.

Diferențele dintre marile economii ale zonei euro reprezintă o provocare pentru Banca Centrală Europeană (BCE), care va lua o decizie importantă în septembrie privind posibilitatea reducerii dobânzii de referință. BCE a indicat anterior că nu se așteaptă la creșteri economice semnificative în acest an, menționând că expansiunea economică rămâne vulnerabilă la probleme globale și tensiuni comerciale.

Scăderea economiei germane a fost atribuită scăderii investițiilor în echipamente și clădiri, conform biroului federal de statistică. Klaus Wohlrabe de la Institutul Ifo din Munchen a declarat că „economia Germaniei este prinsă într-o criză, iar a treia parte a anului prezintă puține speranțe pentru o îmbunătățire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.