Marioneta lui Putin din Moldova. Cum au vrut să răstoarne Guvernul de la Chișinău

31 Oct. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Când mii de protestatari s-au adunat luna trecută în fața palatului prezidențial al Republicii Moldova, cerând demisia liderului pro-occidental Maia Sandu, bărbatul din spatele demonstrației – un lider al partidului de opoziție aflat în exil în Israel – a primit de curând aprecieri de la Moscova.

Un politician rus de rang înalt l-a lăudat pe organizatorul protestului, Ilan Shor, drept „un partener demn de încredere pe termen lung” și chiar a oferit regiunii moldovenești conduse de partidul lui Shor o afacere ieftină cu gaz rusesc, potrivit serviciului de presă al lui Shor.

Zeci de milioane de dolari puse la bătaie de Rusia pentru a reorienta țara spre Moscova

Poreclit „Tânărul” de către Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, Shor, în vârstă de 35 de ani, este o figură principală în eforturile Kremlinului de a submina regimul pro-occidental, potrivit documentelor serviciilor de informații. În plus, FSB a cheltuit zeci de milioane de dolari ai marilor companii rusești de stat pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și pentru a reorienta țara spre Moscova.

Trezoreria SUA a impus miercuri sancțiuni mai multor organizații și oligarhi ruși, inclusiv lui Shor, declarând că „coordonează tulburările politice din Republica Moldova” și au „primit sprijinul Rusiei” Documentele consultate de Washington Post oferă o perspectivă rară asupra operațiunilor de influență din umbră ale Rusiei în şara vecină.

Moscova a susținut de multă vreme o enclavă separatistă în interiorul granițelor Moldovei

„Rușii sunt foarte buni la exportul a două lucruri: primul – energia și al doilea – corupția”, a declarat un înalt oficial moldovean sub condiția anonimatului. Paravan FSB Din 2016, operațiunile FSB în Republica Moldova au fost conduse de generalul Dmitri Miliutin, director adjunct al Departamentului de Informații Operative al serviciului secret, potrivit documentelor. Acesta lucra prin intermediul lui Igor Ceaika, om de afaceri rus, fiul fostului procuror general al Rusiei. Ceaika este ambasadorul în Moldova al unei asociații de business cu legături la Kremlin, Delovaia Rossia.

De menționat că și Igor Ceaika a fost pus pe lista de sancțiuni SUA, pentru că, „împreună cu secretarul de presă Dmitri Peskov”, „a realizat planuri detaliate de a o submina pe președinta Maia Sandu și de a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei”. Potrivit documentelor, guvernul rus a folosit companiile lui Ceaika ca pe un paravan pentru a plăti partidele politice cu care colaborează în Moldova.

Ceaika „era ca un portofel” pentru FSB, a declarat un oficial ucrainean

„Un adevărat idol și un lider” Ilan Șor a început să fie susținut și promovat – din umbră – de ruși după ce principalul lor protejat, fostul președinte

Igor Dodon, a trebuit scos din scenă în urma scandalurilor de corupție în care a fost implicat și după ce a fost dat afară inclusiv din parlament. Consultanții politici care lucrează pentru FSB l-au văzut pe Șor ca pe un populist manipulabil.

Ilan Șor a mai primit ajutor de la FSB și pe partea de business. Într-un conflict cu autoritățile moldovene, FSB a coordonat îndeaproape o înțelegere în 2020, în urma căreia pachetul de acțiuni al lui Șor la o companie aeroportuară strategică a fost transferat unui miliardar rus, Andrei Goncearenko, potrivit documentelor. Goncearenko „a primit toate instrucțiunile necesare”, se arată în documentele consultate de WP.

„Un adevărat idol”

Ilan Șor a spus că guvernul moldovean este de vină pentru creșterea crizei economice, deoarece „încălcă statutul neutru al Republicii Moldova și dăunează poporului Moldovei pentru că astăzi, pentru oamenii normali, bunele relații cu Moscova sunt baza pentru obținerea prețurile normale ale gazelor”.

Mai mult, Ilan Șor a negat într-un interviu că ar fi deținut acțiuni la compania aeroportuară, dar documente din 2020 ale FSB se referă la aeroport ca fiind un „activ al lui Șor”, iar oficiali moldoveni spun același lucru, că este controlat de Șor. Pe lângă aceasta, două acorduri aprobate de FSB în august și octombrie 2020, stipulau că Șor îl va susține politic pe Igor Dodon, iar în schimb Dodon îl va sprijini pentru dezvoltarea aeroportului, și, de asemenea, transferul a „100% din companie… către reprezentanții mediului de afaceri din Rusia”.

„Rușii sunt foarte buni la două lucruri: la energie şi corupție”

Afirmația a fost făcută de un înalt oficial de securitate moldovenesc, care, la fel ca alții, a vorbit sub condiția anonimatului. Rușii „fac tot ce pot pentru a stinge lumina”, a spus un alt oficial occidental. „Nu au nevoie să facă mai mult decât să destabilizeze guvernul moldovean”.

Pentru mulți manifestanți, indiferent de acuzațiile procurorului că unii sunt plătiți să protesteze, preocupările lor sunt reale și presante.
„Oamenii ies pentru că nu ne permitem să trăim”, a spus o pensionară. „Prețurile gazelor au crescut de cinci ori, iar pensiile și salariile sunt aceleași. Sor ne-a făcut cadouri de sărbătorile naționale. Și acești tipi de la putere tocmai ne-au arătat pumnii lor”.

Protestatarii susținuți de Sor au apelat la tactici din ce în ce mai agresive în ultimele două săptămâni, iar pe măsură ce criza energetică a Moldovei se intensifică, alarma crește la Chișinău și capitalele occidentale, scrie washingtonpost.com.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.