Ucrainenii i-au țepuit pe ruși! Le-au confiscat active de 1 miliard de dolari

Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a indicat vineri ministrul de finanţe Serhii Marcenko, transmite Reuters.

Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat.

‘Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică’, a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie.

‘Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond’, a adăugat el, fără a da alte detalii.

Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută.

Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală.

Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna ‘furt’.

#active #confiscate #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

BNM spune că a economisit aproximativ 11 milioane de euro după ce, începând cu 1 ianuarie 2025, a început să schimbe treptat structura rezervelor valutare din dolari în euro. Declarația a fost făcută de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, într-un interviu acordat IPN.

Potrivit șefei BNM, decizia reflectă schimbarea structurii economiei Republicii Moldova și orientarea tot mai puternică a fluxurilor comerciale și financiare către Uniunea Europeană.
„În acest moment, avem circa 70% din fluxurile financiare cu Uniunea Europeană și în euro. Importurile, exporturile sunt undeva la 65–70% tot către Uniunea Europeană și, ca atare, și rezervele țării trebuiau să fie tot în euro”, a explicat Anca Dragu.

Guvernatoarea a precizat că schimbarea structurii rezervelor nu se face brusc, ci gradual. „Prin modificarea denominării și componenței rezervelor de la dolari la euro, cred că s-au economisit vreo 11 milioane de euro”, a declarat Dragu.

În prezent, rezervele valutare ale Republicii Moldova sunt de aproximativ 5 miliarde și acoperă circa cinci-șase luni de importuri. Potrivit guvernatoarei BNM, acest nivel este confortabil, în condițiile în care reperul tradițional utilizat pentru evaluarea rezervelor este de aproximativ trei-patru luni de importuri.

Anca Dragu a mai explicat că evoluția rezervelor poate fi influențată de plățile efectuate în contul datoriei externe, de încasările din împrumuturi și, în anumite situații, de intervențiile BNM pe piața valutară.

Potrivit acesteia, Republica Moldova are un regim de curs valutar flotant, iar banca centrală intervine doar pentru a atenua eventuale șocuri bruște.