Măsuri de austeritate peste Prut: Se opresc toate angajările, iar banii necheltuiți din fonduri UE sunt luați de guvern

Ministerul Finanțelor de la București a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, având ca scop principal reducerea deficitului bugetar în creștere și răspunsul la nemulțumirile din sectorul privat.

Printre măsurile propuse se numără stoparea completă a angajărilor în administrația publică până la finalul anului 2024, colectarea la bugetul de stat a sumelor necheltuite din bugetele locale și ale altor instituții publice, precum și suspendarea plăților pentru retrocedarea imobilelor confiscate în perioada comunistă. De asemenea, se propune stoparea oricăror cheltuieli pentru traininguri, consultanță și mobilier, limitarea sporurilor pentru funcționarii care gestionează fonduri europene și restricționarea utilizării excedentului bugetar de către primării.

În plus, proiectul prevede eșalonarea plății diferențelor salariale restante pentru magistrați în perioada 2025-2029, limitarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii la nivelul mediei din primele opt luni ale anului 2024, și interzicerea achizițiilor de mașini, mobilier și alte bunuri neesențiale.

Aceste măsuri, care urmează să fie discutate în ședințele viitoare ale guvernului, vin într-un context de presiune crescută asupra finanțelor publice și a unei creșteri accelerate a deficitului bugetar, fiind menite să asigure o mai bună gestionare a resurselor și să reducă impactul asupra sectorului privat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austeritate #minister #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.