Măsuri draconice! Prietenul lui Plahotniuc, în mijlocul unui scandal internațional, după sancțiunile impuse de Ucraina

Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (SNBO) a impus sancțiuni împotriva fostului președinte al Ucrainei și actualului deputat în Parlamentul Ucrainei, Petro Poroșenko, au raportat surse informate pentru Forbes Ukraine și „Ukrainska Pravda”. Potrivit unor surse apropiate cercetului, sancțiunile ar putea fi legate de acuzația de „trădare a statului”. Unele voci din mass-media sugerează că Poroșenko ar fi fost inclus pe lista sancțiunilor datorită legăturilor sale cu afaceri mari, anterior denumite „oligarhii” în Ucraina.

Într-un discurs ținut pe 12 februarie 2025, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunțat că decizia SNBO va fi publicată oficial pe 13 februarie, fără a oferi detalii suplimentare. Zelenski a subliniat că fiecare persoană care a subminat securitatea națională a Ucrainei și a sprijinit Rusia trebuie să răspundă pentru faptele sale: „Apărăm statul nostru și restaurăm dreptatea: fiecare care a distrus securitatea națională a Ucrainei și a ajutat Rusia – fiecare trebuie să răspundă”, a declarat Zelenski. El a mai adăugat că „miliardele câștigate practic prin vânzarea Ucrainei trebuie să fie blocate pentru a lucra în apărarea țării.”

În reacția sa, Poroșenko a numit impunerea sancțiunilor drept „o provocare”, afirmând că a fost informat despre acest pas cu mult timp înainte. El a acuzat SNBO de luarea unei „decizii anticonstituționale și politice”, și a subliniat că „comandantul, executorul și semnatarul sunt unul singur – Zelenski însuși.” Poroșenko a adăugat că, în loc să se pregătească pentru negocierile importante de la Conferința de la Munchen cu lideri internaționali, președintele Zelenski și-a dedicat ziua „sancțiunilor împotriva persoanei mele”. Fostul președinte a anunțat și că i-a fost refuzat dreptul de a părăsi țara și că a primit 15 citații pentru audieri zilnice în perioada 14-28 februarie.

Începând cu 2019, după înfrângerea sa electorală în fața lui Zelenski, Poroșenko s-a confruntat cu peste 20 de dosare penale, inclusiv acuzația de trădare a statului în legătură cu livrările de cărbune din regiunile autoproclamate „DNR” și „LNR” în perioada 2014-2015. De asemenea, au fost confiscate acțiuni deținute de Poroșenko în 19 companii, iar firmele afiliate au primit amenzi considerabile de la Consiliul Antimonopol. Investigațiile au fost suspendate pe durata războiului. Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între 2014 și 2019 și este liderul partidului „Solidaritatea Europeană”, care susține integrarea europeană și critică activ guvernul Zelenski.

Anterior, trimisul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Washingtonul va cere ca alegerile parlamentare și prezidențiale din Ucraina să se desfășoare până la finalul anului 2025, subliniind importanța acestora pentru democrația ucraineană, chiar și în timpul unui conflict armat.

Petro Poroșenko a fost partenere de afecri cu fostul lider PD, Vlad Plahotniuc. Fostu președinte ucrainean a deținut o participație la Gemenii, centrul comercial din centrul Chișinăului. Fugarul Veaceslav Platon l-a acuzat Pe Poroșenko că ar fi primit 3 milioane de euro de la Vlad Plahotniuc pentru al extrăda din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porosenco #sanctiuni #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din comitatul Cheongsong, aflat în sud-estul Coreei de Sud și renumit pentru merele sale de calitate superioară, se tem că modul lor de viață ar putea fi distrus de un val de importuri ieftine din Statele Unite. Merele din Cheongsong sunt considerate o delicatesă națională, oferite adesea în cutii elegante cu ocazia sărbătorilor, scrie Reuters.

Îngrijorările agricultorilor s-au accentuat după ce ministrul sud-coreean al comerțului a sugerat, săptămâna trecută, că Seulul ar putea face concesii în privința unor produse agricole pentru a obține eliminarea sau reducerea tarifelor impuse de SUA asupra exporturilor-cheie precum automobilele și oțelul. Deși ministrul a menționat că produsele sensibile vor fi protejate, declarația a stârnit panică în rândul fermierilor.

„Merele din SUA sunt foarte ieftine. Nu putem concura cu ele”, a declarat Shim Chun-taek, un agricultor din a treia generație, care cultivă mere de peste 20 de ani. El se teme că agricultura sud-coreeană va fi sacrificată pentru a mulțumi Washingtonul și a sprijini industria manufacturieră.

Statele Unite cer de mult timp acces mai larg pe piața sud-coreeană pentru produsele agricole, de la carne de vită la cartofi și mere. În aprilie, președintele Donald Trump a criticat tarifele ridicate impuse de Coreea de Sud și Japonia asupra orezului.

Deși Coreea de Sud este deja cel mai mare importator de carne de vită americană și al șaselea cel mai important cumpărător de produse agricole din SUA, Washingtonul acuză în continuare bariere netarifare persistente. Agenția sud-coreeană de carantină analizează încă, după mai bine de 30 de ani, solicitările privind accesul merelor americane pe piață, stârnind nemulțumirea oficialilor americani.

Eventuala deschidere a pieței ar pune o presiune suplimentară asupra fermierilor locali, deja afectați de schimbările climatice, îmbătrânirea populației rurale și incendiile de vegetație. Aceste probleme au condus la scăderea producției și la creșterea prețurilor. Banca Centrală a Coreei a indicat că prețurile la mere sunt de aproape trei ori mai mari decât media în țările OCDE.

„Este greu să justifici protecția absolută pentru un sector agricol doar pe motiv că este sensibil”, a declarat Choi Seok-young, fost negociator-șef al acordului de liber schimb cu SUA, subliniind că întârzierea procesului de carantină nu este justificabilă din punct de vedere științific.

Agricultura a devenit un punct de blocaj în negocierile comerciale dintre SUA și Coreea de Sud, mai ales în contextul în care țări precum Indonezia și Regatul Unit au acceptat recent să importe mai multe produse agricole americane.

Protestele fermierilor din Coreea de Sud s-au reaprins, așa cum s-a întâmplat și în 2008, când acordul de ridicare a restricțiilor asupra cărnii de vită americane a dus la manifestații masive din cauza temerilor privind boala vacii nebune.

„Ne opunem importurilor de mere, indiferent de circumstanțe”, a declarat primărița comitatului Cheongsong, Youn Kyung-hee, avertizând că oamenii „nu vor sta cu mâinile în sân” dacă Seulul va deschide piața.