Medvedev amenință cu atacuri rusești asupra orașelor din vestul Ucrainei: „Călăreții Apocalipsei sunt pe drum”

Fostul președinte rus și aliat-cheie al lui Vladimir Putin, Dmitri Medvedev, a avertizat liderii occidentali într-un nou mesaj referitor la războiul din Ucraina: „Călăreții Apocalipsei sunt pe drum” – a scris el, potrivit ziarului spaniol 20minutos, citat de Rador.

Medvedev spune că Moscova va ataca orașe din vest, lângă UE, dacă Ucraina va folosi rachete furnizate de SUA pentru a ataca Rusia.

Dmitri Medvedev a fost în fruntea guvernului rus între 2018 și 2020, când Putin a fost reales șef al Kremlinului, deși a ocupat deja această funcție între 2012, când Putin s-a întors la Kremlin, și începutul lui 2018.

În vârstă de 56 de ani, este în prezent șef adjunct al Consiliului de securitate națională al Rusiei. Săptămâna trecută a scris despre Ucraina și aliații săi: „Sunt adesea întrebat de ce postările mele de pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt niște nenorociți și degenerați”.

„Ei vor moartea pentru Rusia. Și atâta timp cât voi fi în viață, voi face totul pentru a-i face să dispară”, a transmis Medvedev.

Acest mesaj a fost publicat imediat după altul cu avertismentul că Rusia este gata să-și extindă ofensiva dacă teritoriul său va fi atacat de rachetele furnizate Ucrainei, relatează The Mirror.

„Călăreții Apocalipsei sunt deja pe drum”, a afirmat Medvedev.

Cariera lui Medvedev, originar din Sankt Petersburg ca și președintele rus, a fost strâns legată de Putin, cu care a lucrat îndeaproape din 1999, mai întâi ca director de campanie, șef al administrației prezidențiale și mai târziu ca prim-ministru.

#călăreți #Medvedev #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.