Merkel și Biden: Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia drept armă pentru a-și amenința vecinii

În timpul discuțiilor de la Washington, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au făcut schimb de opinii cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2. Biden a declarat că a fost de acord cu Merkel că Moscovei nu ar trebui să i se permită să folosească energie pentru a presa țările vecine. Merkel a menționat că Germania și Statele Unite au opinii diferite despre Nord Stream 2

Biden a spus că și-a exprimat îngrijorarea Merkel cu privire la conductă.

„Cancelarul și eu suntem de acord că Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia ca armă pentru a-și amenința vecinii”, a declarat Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu Merkel la Washington.

Cancelarul german a spus că Nord Stream 2 este un „proiect suplimentar” și nu ar trebui să fie un substitut pentru tranzitul de gaze prin Ucraina.

„Ucraina ar trebui să rămână o țară de tranzit pentru gazele naturale”, a spus ea într-o conferință de presă.

Potrivit Merkel, Germania va acționa „dacă Rusia privează Ucraina de dreptul de tranzit”. Răspunzând la o întrebare clarificatoare a unui jurnalist, cancelarul a explicat că, în cazul unor probleme cu tranzitul de gaze prin Ucraina, Germania poate acționa nu numai independent, ci și prin Uniunea Europeană. Ea a reamintit că prin UE au fost introduse sancțiuni împotriva Rusiei legate de conflictul ucrainean.

„Sper că nu va trebui niciodată să luăm astfel de decizii (în raport cu situația din Nord Stream 2 – IF)”, a adăugat ea.

În același timp, Merkel a declarat că ea și Biden „au aprecieri diferite despre esența acestui proiect”.

Biden, comentând tema Nord Stream 2, a spus că Statele Unite și Germania sunt prieteni, iar prietenii, în cuvintele sale, „își pot permite să nu fie de acord unul cu celălalt”.

El a reamintit că, când a ajuns la putere, proiectul era aproape de finalizare. „Nu am văzut niciun rost în sancțiuni suplimentare. În schimb, am ales să lucrăm cu Germania”, a spus Biden.

El a subliniat că este de părerea că este important să se asigure securitatea energetică a Europei. Vorbind despre modul în care Nord Stream 2 îl va afecta, Biden a răspuns: „Vom vedea”.

Administrația SUA se opune implementării Nord Stream 2 și a impus o serie de sancțiuni împotriva acestui proiect.

Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat luna trecută că Washingtonul discută cu Germania măsurile de prevenire a utilizării gazoductului Nord Stream 2 pentru constrângere sau șantaj. În plus, potrivit Blinken, Washingtonul și Berlinul iau în considerare acțiuni pentru a oferi „protecție economică și strategică pentru țări precum Ucraina”.

La sfârșitul lunii mai, administrația Biden a impus sancțiuni asupra unor companii și nave implicate în construcția conductei, dar nu a impus sancțiuni operatorului Nord Stream 2 AG. Această decizie a fost criticată de un număr de politicieni din Statele Unite, precum și de autoritățile ucrainene. Merkel a spus că administrația SUA a făcut un pas către Germania, hotărând să abandoneze măsurile dure împotriva proiectului de conductă de gaz Nord Stream 2.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.