De ce Facebook intenționează să plătească 1 miliard de dolari influencerilor până în 2022

Facebook va acorda 1 miliard de dolari vedetelor din rețelele de socializare folosind aplicațiile sale. Se va întâmpla în următorul an și jumătate, aceasta fiind cea mai recentă salvare într-un război în creștere între Facebook și rivalii săi pentru a câștiga influencerii.

Compania va distribui fondurile către influenceri prin venituri publicitare partajate și bonusuri pentru timpul petrecut pe Facebook și Instagram și, în unele cazuri, Facebook va oferi finanțare inițială unor creatori care doresc să își stabilească prezența pe aceste site-uri.

„Vrem să construim cele mai bune platforme pentru ca milioane de creatori să-și câștige existența”, a scris CEO-ul Mark Zuckerberg într-o postare pe Facebook. „Investiția în creatori nu este nouă pentru noi, dar sunt încântat să extind această activitate în timp.”

Companiile de social media se concentrează recent asupra influencerilor care ajută la atragerea a milioane de utilizatori zilnici. Facebook a anunțat o serie de inițiative, inclusiv capacitatea de a solicita bani de la fani și instrumente pentru a vinde mărfuri de marcă. Dar Facebook este doar un alergător într-o cursă aglomerată. TikTok, Snap, Twitter și YouTube lucrează la proiecte similare pentru a oferi influencerilor căi mai bune de a face bani.

Multe dintre platforme intenționează să ia o parte din câștigurile generate de influenceri, deși, probabil, nu pentru mulți ani.

În viitorul imediat, acest nou flux de venituri ar fi probabil neimportant pentru giganți precum Facebook, care a adus venituri de 86 de miliarde de dolari anul trecut. Dar este important ca Facebook și ceilalți să mențină acești influenceri pe platformele lor, unde conținutul lor atrage utilizatorii. Și fără ca acei utilizatori să se conecteze, Facebook nu poate vinde reclamele care reprezintă sângele companiei.

#influenceri #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.