Microsoft bagă mâna adânc în buzunar ca să evite o investigaţie a UE asupra practicilor sale comerciale

Gigantul software Microsoft a apelat la o metodă veche şi verificată de a evita o potenţială investigaţie a Uniuni Europene privind modul în care îşi vinde serviciile sale de cloud: va plăti câteva zeci de milioane de dolari grupului de furnizori de cloud care formulase reclamaţia la Burxelles şi va face şi unele schimbări privind modul în care vinde platforma sa de cloud, scrie Politico. Conform Reuters suma se ridică la 20 mil. euro (22 mil. dolari).

Microsoft a închis astfel o dispută care durează de doi ani şi care ameninţa să se transforme într-o investigaţie antitrust.

Preşedintele Microsoft, Brad Smith, a afirmat că este „bucuros că nu doar am rezolvat preocupări din trecut, dar am lucrat şi împreună pentru a defini o cale de urmat care aduce şi mai multă concurenţă pe piaţa de cloud computing din Europa şi nu numai.”

Armistiţiul semnat cu furnizorii de cloud prevede că aceştia vor fi plătiţi pentru a renunţa la plângerea adresată autorităţilor de reglementare antitrust ale Uniunii Europene.

Asociaţia cloud CISPE, susţinută de rivalul Microsoft în domeniul cloud, Amazon, a confirmat că a fost de acord cu acordul de soluţionare. „CISPE crede că acest acord va oferi condiţii echitabile pentru furnizorii europeni de servicii de infrastructură cloud şi clienţii lor”, a declarat Francisco Mingorance, reprezentant al CISPE.

Microsoft va face şi modificări la unele dintre practicile sale de licenţiere software în termen de nouă luni. De asemenea, va plăti o sumă forfetară către CISPE şi va rambursa costurile de litigiu şi de campanie ale acestuia.

Un purtător de cuvânt al Amazon Web Services a declarat că acordul prevede doar concesii limitate din partea Microsoft.

„Din păcate, această înţelegere nu ajută cu nimic marea majoritate a clienţilor Microsoft care nu sunt lăsaţi să utilizeze platfoma lor de cloud preferată nici în Europa şi nici în restul lumii”, a declarat reprezentantul Amazon. Compania continuă să fie alături de alte entităţi „care cer Microsoft să pună capăt practicilor sale discriminatorii pentru toţi clienţii.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.