Europa s-a blocat în cursa globală a bateriilor pentru economia verde. Taie investiţii și renunţă la Proiecte

Northvolt, start-up-ul suedez de top în cursa globală a bateriilor pentru economia verde, a anunțat o reevaluare strategică a modelului de afaceri și planurilor de creștere. CEO-ul Peter Carlsson a sugerat posibile întârzieri în expansiunea internațională, în timp ce producția la uzina din apropierea cercului polar rămâne sub capacitate.

BASF, gigantul chimic german, își reevaluează și el planurile masive de investiții în rețeaua globală de producție de materiale pentru baterii electrice. Deciziile lor reflectă provocările pe care le întâmpină industria europeană a bateriilor electrice, inclusiv cererea redusă pentru mașini electrice și concurența acerbă din partea producătorilor asiatici.

Northvolt, care a livrat prima baterie în 2021, se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Sectorul frânează pe fondul încetinirii cererii globale, iar compania suedeză a pierdut un contract de 2 miliarde de dolari cu BMW în favoarea Samsung SDI din Coreea de Sud.

De asemenea, politicienii suedezi sunt nemulțumiți de posibila abandonare a planurilor de a construi o fabrică de catozi în Borlänge. La rândul său, BASF și partenerul francez Eramet au renunțat la un proiect de 2,6 miliarde de dolari pentru un complex de rafinare în Indonezia.

Volkswagen, prin subsidiara sa PowerCo, a amânat pe termen nelimitat planurile de a construi o a patra fabrică de baterii în Europa, iar Svolt din China a abandonat un proiect similar în Germania.

În contextul actual, investițiile în industria bateriilor europene devin tot mai riscante. Totuși, liderii din industrie subliniază că Europa nu-și poate permite să renunțe la această componentă crucială a lanțului de aprovizionare, esențială atât pentru industria auto, cât și pentru stocarea de energie regenerabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de Vasile Tofan primește o notă de trecere la limită după primele 100 de zile de activitate, în condițiile în care economia stagnează, inflația se apropie de 9%, iar deficitul bugetar a urcat spre 6% din PIB.

Economistul Marin Gospodarenco avertizează că Executivul încearcă să acopere dezechilibrele bugetare prin majorări de taxe, fără să demonstreze că a redus suficient propriile cheltuieli.

Într-o analiză publicată pe Facebook, intitulată „100 de zile, trei vulnerabilități: prețuri, buget, date personale”, economistul susține că promisiunea cu privire la revenirea încrederii economice după primele 100 de zile de guvernare nu s-a materializat.

„La învestire, Guvernul promitea că încrederea economică va reveni după primele 100 de zile. Deocamdată, ea nu se vede”, afirmă Gospodarenco.

Potrivit acestuia, primul semnal îngrijorător a venit chiar din politica bugetară. În locul unei consolidări a finanțelor publice, rectificarea bugetară a adus o creștere a cheltuielilor mult peste ritmul veniturilor și a împins deficitul aproape de pragul de 6% din PIB.

Economistul consideră că politica fiscală pentru 2027 transferă o parte importantă a poverii financiare asupra populației, prin accize și TVA, în timp ce promisiunile cu privire reducerea aparatului de stat nu sunt însoțite de estimări clare ale economiilor.

„Statul cere mai mult de la cetățeni înainte să arate cât strânge el însuși cureaua”, critică Gospodarenco.

Nici relansarea economică, prezentată drept prima prioritate a programului de guvernare, nu ar fi produs deocamdată rezultatele așteptate. Economistul invocă o creștere economică de sub 1% în primul semestru, o inflație care se apropie de 9% și scumpirea gazelor naturale cu aproximativ 80% în numai două luni.

O altă problemă semnalată este nerespectarea calendarului bugetar. Proiectul bugetului pentru 2027 nu a ajuns în Guvern la termenul legal, fapt care, în opinia economistului, contrazice mesajele Executivului despre predictibilitate și disciplină financiară.

„Un Guvern care cere predictibilitate de la mediul de afaceri ar trebui să o ofere mai întâi el”, punctează Gospodarenco.

Cu toate acestea, economistul recunoaște că actualul Cabinet are și realizări și apreciază că, din punct de vedere politic, Guvernul Tofan este mai bun decât predecesorul său. Totuși, acesta consideră că o asemenea comparație nu poate reprezenta standardul de performanță pentru o țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană.

„Politic, Guvernul Tofan are acțiuni relativ corecte și este mai bun decât cel precedent. Însă mai bun decât predecesorul nu e un standard suficient pentru o țară care negociază aderarea la UE”, subliniază economistul.

Verdictul său privind primele 100 de zile este unul rezervat: „Economic, deocamdată, notă de trecere, la limită. Examenul real va fi bugetul pe 2027”.