Milioane de lei pentru petrecerea grandioasă de Ziua Independenței. Ce ascunde Guvernul

O petrecere de proporții va marca cei 33 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, însă nu fără controverse. Guvernul a decis să organizeze un eveniment de trei zile, invitând artiști și trupe de renume, atât locale, cât și internaționale, conform RISE Moldova. Printre artiștii invitați se numără Okean Elzy, Vama, Subcarpați, Alternosfera și câștigătoarea Eurovision 2023, Loreen.

Concertele vor costa bugetul de stat aproape 10 milioane de lei (peste jumătate de milion de euro), potrivit informațiilor publicate pe portalul achizițiilor. Cu toate acestea, Guvernul a fost lipsit de transparență în ceea ce privește organizarea evenimentului. În locul unei licitații publice, Cancelaria de Stat a apelat la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare (NFP), atribuind direct contractul companiei **Suhih Production SRL**.

Olga Diaconu, expertă în achiziții publice, a declarat că decizia de a atribui contractul prin procedura NFP „este destul de dubioasă,” deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. „Nu se poate vorbi despre urgență, deoarece sărbătoarea era cunoscută cu mult timp înainte. Nu este vorba despre o situație în care să fi fost desfășurată în prealabil o procedură competitivă fără oferte adecvate și nici despre o achiziție dintr-o sursă unică,” a explicat Diaconu. De asemenea, ridică semne de întrebare faptul că organizarea acestui eveniment a fost transferată în competența Cancelariei de Stat, în locul Ministerului Culturii, care anterior se ocupa de astfel de evenimente.

Conform portalului Agenției Achiziții Publice, aceasta este prima dată când **Suhih Production SRL** prestează servicii unei instituții publice. Compania a fost fondată la sfârșitul anului 2022 de Artur Suhih și se ocupă cu organizarea de spectacole.

Am contactat Cancelaria de Stat pentru a obține explicații privind lipsa unei licitații publice și pentru a solicita specificațiile de preț ale serviciilor prestate de Suhih, însă până la publicarea acestei știri, nu am primit un răspuns.

În 2019, când Maia Sandu era prim-ministru, aceasta anunța că a redus la maximum costurile pentru Ziua Independenței. „Am renunțat la elementele costisitoare, bugetul total al evenimentului fiind de aproximativ 960.000 lei, cu jumătate de milion de lei mai puțin decât anul trecut,” scria ea într-o postare pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dumitru Alaiba, fost ministru al Economiei, a desemnat astăzi în cadrul Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care îl va înlocui pe Dumitru Ursu, al cărui mandat a expirat încă din 2023.

Mandatul vine cu un salariu estimativ de peste 1,2 milioane de lei anual, potrivit precedentului stabilit de actualii membri a consiliului, care au declarat un venit similar pentru aceeași funcție în anul 2024. Astfel, Alaiba se alătură cercului restrâns al bugetarilor de lux, într-o poziție fără expunere publică, dar cu beneficii substanțiale.

Potrivit ultimei declarații de avere, Dumitru Alaiba a acumulat în 2024 venituri totale de peste 1 milion de lei. Pe lângă salariul de 624.379 lei primit de la Ministerul Economiei, el a încasat sume importante din proiecte internaționale:

– 8.000 USD de la Organizația Națiunilor Unite,
– 13.000 EUR de la firma estoniană Journo Birds OU,
– 3.960 EUR de la Th!nk Europe,
– 200 EUR de la televiziunea publică din Estonia,
sumele echivalând în total cu peste 400.000 lei în valută.

În ceea ce privește patrimoniul, Alaiba deține patru apartamente, o casă, un teren și un automobil Volvo S60 fabricat în 2011. De asemenea, are conturi bancare în Moldova și Estonia cu solduri modeste (aprox. 70.000 lei și 2.200 EUR), dar și acțiuni în două firme din Estonia.

Totuși, profilul financiar include și împrumuturi considerabile: un credit de 845.000 lei de la Victoriabank, cu scadență în 2045, și un împrumut de 45.000 EUR luat în Estonia, scadent în 2046.

Alaiba este și fondatorul Centrului de Politici și Reforme Structurale – CPR Moldova, dar nu a declarat contracte cu statul moldovean.

Consiliul de Supraveghere al BNM are șapte membri, dintre care patru sunt desemnați de Parlament. Mandatul acestora este de regulă de cinci ani, iar atribuțiile vizează monitorizarea activității executive a băncii centrale.

În contextul în care economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de doar 0,1% în 2024, numirea fostului ministru într-o funcție atât de bine remunerată ridică semne de întrebare privind criteriile de selecție și recompensare a oficialilor de rang înalt.